duminică, 22 aprilie 2012

CHIFTELE MARINATE


Ingrediente

1/4 carne , 50 g franzela, 50 g ceapa, 3 catei usturoi, 250 ml suc de rosii, o foaie de dafin, faina, untdelemn,marar, piper, ienibahar, sare.

Mod de preparare

Carnea slaba de porc sau, daca este mai grasa amestecata cu carne de vitel sau piept de pui, se trece de 2 ori prin masina de tocat, impreuna cu franzela, inmuiata numai o secunda in apa rece si bine stoarsa in pumni, cu ceapa taiata marunt si calita, un minut, cu 2 linguri de untdelemn si usturoiul taiat marunt. La tocatura se adauga oul crud, 1/2 lingurita cu sare fina, un virf ascutit cu piper, o lingurita cu virf de marar sau patrunjel taiat marunt sii se amesteca bine.Se ia cite o lingurita cu virf din compozitie, se pune pe o foaie de nailon, presarata cu o lingurita cu virf de faina, se trece bine prin faina si i se da forma rotunda de bila.Se asaza una linga alta, pe foaia de nailon;vor rezulta 14-15 bucati.Se unge bine cu 2 linguri de untdelemn, o cratita de 1 1/2 l, se asaza in ea chiftele (bilele) neinghesuite, una linga alta care, apoi, se stropesc bine cu 3 linguri de untdelem si se dau la cuptor descoperite, 30-40 minute , la foc moderat ca sa nu se friga si sa se rumeneasca putin la suprafata.Dupa aceea, sucul de rosii se dilueaza ca sa fie potrivit de acru si se toarna peste chiftele, cit sa le cuprinda.Chiftelele se ridica putin cu virful cutitului ca sa se desprinda de cratita si ca sosul sa intre si sub ele.In sos se adauga o foaie de dafin, un virf de cutit cu ienibahar, marar sau patrunjel atiat marunt si sare, dupa gust.Se lasa la cuptor 15 minute, ca sa se formeze sosul si sa se ridice untdelemnul.Se servesc calde cu piure de cartofi.

Cuvinte alese



Bruce Davis: "Zilnic ni se oferă posibilitatea de a alege fie să avem încredere în viaţa pe care o avem în faţă, fie să uităm binecuvântările zilei de azi şi, în schimb, să ne facem griji pentru viitor."

Yasmin Levy - El Amor Contigo

ACATISTUL SFÂNTULUI ARHANGHEL RAFAIL


La Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor Cereşti celor fără de trup (8 noiembrie), precum şi la toată vremea, după trebuinţele celor bolnavi, celor ce călătoresc şi celor ce poartă - sau se pregătesc să poarte - binecuvântata "cruce a cununiei".

Rugăciunile începatoare:
    În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
   Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Visţierul bunătaţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
   Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
   Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
   Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh  -  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
   PreaSfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh  -  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
   Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
   Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacul 1
Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi şi paznicul cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia ce întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de sus, din prea puţinul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinţei celei dreptmăritoare, cântare de laudă ţi-aducem ţie, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Icosul 1:
Numărându-te între cei şapte sfinţi îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui-Preaînalt, şi voia dumnezeieştii mile plinind-o fără de preget, tu zoreşti, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiţi. Drept care şi noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te chemăm, şi glas înălţând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, braţul dumnezeieştii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai osteneşti;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 2
Vai nouă, că suntem lesne cârtitori şi, în vălmăşagul necazurilor vieţii, în loc să zicem ca şi Iov: "Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat", noi cu gândul, cu vorba şi cu fapta ne smintim! De aceea, ferice de cei ce se învrednicesc să urmeze pilda drepţilor, care cu răbdarea se încing şi către cele de sus întorcându-se, cu glas de smerenie glăsuiesc: Aliluia!
Icosul 2
Oarecând, strigând dreptul Tobit, cel cu ochii înceţoşaţi şi cu sufletul adânc întristat: "Doamne, adu-Ţi aminte de mine!", Dumnezeu te-a trimis pe tine, cerescule vindecător, să-l cercetezi în mâhnirea care-l cuprinsese şi să ridici albeaţa de pe ochii lui. Iar noi astăzi, ca şi Tobit odinioară, nădejdea toată ne-o punem întru Domnul şi pe tine te rugăm, du la El rugăciunile noastre şi adu dar izbăvitor celor ce cu credinţă îţi grăiesc ţie unele ca acestea:
Bucură-te, cel cu bun nume întru cei de sus;
Bucură-te, netrup înţelegător celor trupeşti;
Bucură-te, cuminecarea pământului cu cerul;
Bucură-te, cel în leacuri neîntrecut;
Bucură-te, alinătorul rănilor firii;
Bucură-te, care toată lipsa o plineşti;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 3
Cu Avraam ne-ai învăţat, înalt Preamilostivule Doamne, că mult poate rugăciunea cea stăruitoare a dreptului. Pentru aceasta şi noi, însetând după dreptate, chiar dacă n-am atins măsura părinţilor din vechime şi pe poteca îngustă a sfinţeniei umblăm cu pas şovăitor, rugămu-ne Ţie ca să ne luminezi şi să ne întăreşti, şi vrednici să ne faci a cânta fără de osîndă: Aliluia!
Icosul 3
Bunul Tobit, cel ce dreptatea Domnului o păzea peste toate smintelile lui Israel şi morţii cei la răspântii lepădaţi după rânduială îi îngropa, înfruntând ameninţarea păgânei stăpâniri, s-a pomenit precum Iov încercat; ci zbătându-se el în orbie, ba fiind luat în râs şi de Ana, femeia lui, n-a lipsit a se ruga cu umilă stăruinţă. Drept care Domnul, auzind rugăciunea lui cea binecredincioasă, Arhanghel izbăvitor i-a trimis, tăinuit în chip omenesc, căruia şi noi se cuvine, cu un glas şi cu o inimă a-i cânta:
Bucură-te, cel de mai dinainte de stele;
Bucură-te, stăruitorule întru bunătatea dintâi;
Bucură-te, înveşmântatule în multă strălucire;
Bucură-te, floarea dumnezeiescului alai;
Bucură-te, scară a sfinţeniei rugătoare;
Bucură-te, punte între pământ şi cer;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 4
"Credinţa este chezăşia celor nădăjduite, vădirea celor nevăzute", după cum Apostolul ne învaţă. Şi de vom avea credinţă cât un bob de muştar, zice Domnul, munţii îi vom muta din loc şi copaci vom sădi în mare. Ci noi, râvnitori cu duhul întru credinţă, dar slabi din pricina cărnii, cu tatăl demonizatului să zicem: "Cred, Doamne; ajută necredinţei mele", iar Celui de trei ori Sfânt cu îngerii să-I cântăm: Aliluia!
Icosul 4
Văzând bătrânul Tobit, cel tare în credinţă, câtă milă a făcut Dumnezeu cu el şi cu toată casa lui, s-a bucurat cu bucurie mare şi n-a întârziat să aducă Domnului cântare de laudă, zicând: "Binecuvântat este Dumnezeu cel veşnic viu şi binecuvântată este împărăţia Lui... Bucură-Te şi Te veseleşte de fiii celor drepţi, căci aceia se vor aduna şi vor binecuvânta pe Domnul drepţilor". Dimpreună cu care şi noi să ne învrednicim a ne face Domnului slavoslovitori, iar solului Său cel cu blândeţe tămăduitor şi îndreptător a toată strâmbătatea, neîntârziat să-i grăim unele ca acestea:
Bucură-te, călcătorule peste luceferi;
Bucură-te, vâlvătaie a rugului celui nemistuit;
Bucură-te, sol purtător de dreptate;
Bucură-te, izvod al smereniei lucrătoare;
Bucură-te, prin care firea se primeneşte;
Bucură-te, prin care soroacele se vor vădi;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 5
Ca pe nişte fii risipitori ne ispitesc cărările lumii şi dulceţile ei cele deşarte, iar de mulţimea curselor şi rătăcirilor n-avem îndestulă putere şi pricepere de unii singuri să ne ferim, fiind noi de păcate slăbănogiţi. Ci iată că Dumnezeu cel în Treime închinat, Cârmuitorul întregii făpturi, călăuze îngereşti fără de preget ne-a rânduit nouă, celor ce nu prididim a striga: Aliluia!
Icosul 5
Pornind la drum Tobie, cel necopt de ani, ca să facă voia părintelui său după trup şi să aducă înapoi argintul văzut al lumeştilor osteneli, Dumnezeu iarăşi te-a trimis pe tine, călăuzitorule întru dreptate, ca să-i stai lui alături în toată nevoia şi să-l înveţi pe el să descopere şi să preţuiască aurul cel nevăzut al darurilor dumnezeieşti, faţă cu care pălesc toate bogăţiile lumii. Deci şi noi, nedesăvârşiţi ca şi Tobie, dar străduindu-ne asemenea lui întru curăţia inimii, călăuză luminătoare rugămu-ne să te avem şi vrednici să fim a cânta cu rost de bucurie:
Bucură-te, vistiernicul duhovniceştilor comori;
Bucură-te, pecetea îndurărilor de sus;
Bucură-te, ocrotitorul bătrâneţelor celor neputincioase;
Bucură-te, îndrumătorul tinereţelor celor neştiutoare;
Bucură-te, întru care cărările se adună;
Bucură-te, întru care zările se smeresc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 6
Ferice de cel ce îndrăzneşte întru Domnul, piatra cea din capul unghiului, de care toată teama izbindu-se se surpă, precum şi porţile iadului s-au surpat cândva! Urmând dară Biruitorului lumii, datu-ni-s-a ca lumea să o biruim şi noi în numele Lui şi, dezlegaţi de toate legăturile vrăjmaşului, ca de nişte funii ale fricii celei puţin credincioase, întru slobozia duhului să putem striga: Aliluia!
Icosul 6
Îngerul Domnului către Tobie a grăit, arătându-i-o pe Sara cea nefericită: "Nu te teme, căci ea este menită din veac pentru tine şi tu o vei mântui!". O, taină a dragostei de sus pogorâtoare! O, taină a nunţii de Dumnezeu pecetluită! O, taină a proniei dumnezeieşti care toată mintea o covârşeşte! Cum să întârziem noi a cădea dinaintea solului ceresc, ce o aşa de mare încredinţare ne aduce nouă despre rânduiala şi grija întreitei Iubiri, şi cum nu am da glas credincioşiei noastre, cu aleasă simţire cântând:
Bucură-te, solul Sfatului celui de Taină;
Bucură-te, straja Răsăritului de sus;
Bucură-te, urgisitorul duhurilor necurate;
Bucură-te, starostele blagoslovitelor nuntiri;
Bucură-te, cel pururea gata de slujire;
Bucură-te, prin care casele se temeluiesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 7
Bine au nădăjduit cei din vechime, încredinţându-se Dumnezeului oştirilor, pe urmele părintelui Avraam, căruia credinţa "i s-a socotit lui ca dreptate"; dară noi, cei îndreptaţi şi răscumpăraţi prin sângele lui Hristos, părtaşi la tot harul şi la tot adevărul, cum oare am fi şovăitori în nădejdea noastră?! Şi cum n-am striga cu glas mare, laudă aducând Dumnezeului celui viu şi cu îngerii întrecându-ne a cânta: Aliluia!
Icosul 7
A zis Tobie către Sara, în iatacul nunţii lor, unde cu nădejde curată a intrat, deşi acolo moartea de şapte ori biruise: "Scoală, soră, să ne rugăm ca să ne miluiască Domnul!". Şi rugându-se a mărturisit: "Şi acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoieşte deci a avea milă de ea şi de mine şi a ne duce împreună până la bătrâneţe". O, mult poate rugăciunea celui drept şi nădejdea celui curat cu inima! Ca şi pe Tobie cel de demult, călăuzeşte-ne şi povăţuieşte-ne, cerescule Voievod, în duhul dreptăţii şi al curăţiei, şi pe noi, cei ce-ţi cântăm ţie cu bună încredinţare:
Bucură-te, temelie nicicând clătinată;
Bucură-te, părtaşul celor nestricăcioase;
Bucură-te, de diavoli înlănţuitorule;
Bucură-te, călăuza celor înstrăinaţi;
Bucură-te, apusul a toată durerea;
Bucură-te, foc topitor de blesteme;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 8
Dintru început Domnul Dumnezeu bărbat şi femeie ne-a zidit, ca să nu fie omul singur şi să se înmulţească sămânţa chemării lui, umplând toată faţa pământului. Mare este taina aceasta, ca doi unul să se facă după suflet şi după trup, iar doimea cea în unime, firea plinind-o, mulţime să rodească, pentru ca într-un glas toată suflarea spre izvorul cel neîmpuţinat al bunătăţilor să strige: Aliluia!
Icosul 8
Auzind rugăciunea bietei Sara, cea pe nedrept batjocorită de slujnica tatălui ei, pentru că Asmodeu, vrăjmaşul nunţii, de şapte bărbaţi o văduvise până să-i cunoască, Dumnezeu la ea te-a trimis pe tine, paznicul cununiilor, să pui capăt deznădejdii ei şi binecuvântată însoţire să-i aduci. Iar noi astăzi, ca şi ea milelor de sus încredinţându-ne, te rugăm pe tine să alungi şi să legi în pustie tot duhul cel necurat, ca noi fără tulburare să-ţi grăim ţie unele ca acestea:
Bucură-te, întâistătător al cetelor dreptăţii;
Bucură-te, de care tremură toţi îngerii întunericului;
Bucură-te, vătaful tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, liman al nunţii neîntinate;
Bucură-te, prin care rănile se lecuiesc;
Bucură-te, căruia toată suflarea se încrede;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 9
Cel ce a dat, laolaltă cu pedeapsa cuvenită neascultării părinţilor noştri dintâi, vestea cea bună a izbăvirii viitoare, zicând către şarpele cel de demult că duşmănie va pune între seminţia lui şi seminţia femeii, şi că din femeie se va naşte Mântuitor neamului omenesc, Acela, la rugăciunea Sarei celei greu încercate, biruitor de şarpe în ajutor i-a trimis. Iată de ce şi noi, auzind aceasta, Părintelui îndurărilor nu ostenim a-I striga: Aliluia!
Icosul 9
Precum odinioară Sara, soţia lui Avraam, la vremea bătrâneţelor ei, s-a făcut din stearpă roditoare, prin mila Celui-Preaînalt, tot aşa şi Sara, fiica lui Raguel, cea de Asmodeu, duhul cel rău, amarnic urgisită, a căpătat, pentru răbdarea şi rugăciunile ei înfocate, fericită dezlegare de la Dumnezeul milelor, prin minunata mijlocire a celui căruia, ca unui Sfânt Voievod închinându-ne noi, păcătoşii, iarăşi şi iarăşi, cu glas mare îi cântăm:
Bucură-te, cel cu Mihail şi cu Gavriil lăudat;
Bucură-te, pârga îngereştii frumuseţi;
Bucură-te, biciuitorul puterilor iadului;
Bucură-te, sfârşitul a toată bântuirea;
Bucură-te, desăvârşita cerului tămadă;
Bucură-te, crainicul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 10
Iubirea se trece prin foc, dar rămâne nemistuită; în trup se pogoară, dar în înalt veşniceşte; pe cruce se spânzură, dar stă morţii biruitoare. Iar noi chipul lui Dumnezeu în cugetul inimii purtându-l, asemănarea cu El în iubire ne-o lucrăm. De aceea, Celui ce este Iubire şi după Care toate se cer, ne cerem şi noi, în suflet şi-n trup deopotrivă, cu îngerii şi cu sfinţii duhovniceşte cântând: Aliluia!
Icosul 10
Neprihănita Sara, cea menită din veac bunului Tobie, al cărui suflet s-a lipit de ea ca de o taină lui întregitoare, prin multe vămi a fost trecută, până s-a lămurit precum aurul şi întru iubire a izbândit. Aşa şi noi, îmbrăcându-ne în iubire ca într-o haină de mireasă şi încrezându-ne Mirelui ceresc, să stăm tari împotriva urzelilor diavolului, şi paznic de sus cerând cămării noastre de nuntă, la îngerescul sfat al aceluia să ne plecăm urechea sufletului, cu feciorelnică smerenie, şi ca unui crainic al veşniciei să-i cântăm:
Bucură-te, sfeşnic al luminii celei line;
Bucură-te, netrupescule de trupuri tămăduitor;
Bucură-te, cel încins în zalele iubirii;
Bucură-te, binecuvântarea cămărilor de nuntă;
Bucură-te, făgăduinţă în veci nemincinoasă;
Bucură-te, întru care darurile prisosesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 11
Mila Domnului şi Dumnezeului nostru nu cunoaşte margini, iubirea Lui peste toţi şi peste toate ca un cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui - ce minte poate în de tot să le cuprindă? De cine ne vom teme, dară, când cu noi este Dumnezeu? Ascultaţi, neamuri, şi preamăriţi-L pe El, cu fără-de-numărul oştirilor celor de sus în toată vremea cântând: Aliluia!
Icosul 11
Puterea şi mila lui Dumnezeu mărturisindu-le, trimisule fără de trup care în trup te-ai arătat, odinioară, ca un de mai înainte crainic al lui Hristos, le-ai vestit celor căzuţi cu faţa la pământ şi cuprinşi de o sfântă înfricoşare: "Nu vă temeţi! Pace veţi avea! Binecuvântaţi-L voi şi preaslăviţi-L pe Dumnezeu în veac!". Iar noi ca şi aceia, căzând cu faţa la pământ şi aducând mulţămită şi slavă Celui ce îngerii Şi-i trimite din înalt, te fericim pe tine, pildă slujitoare, şi lăuntric străluminaţi, iară şi iară, îţi grăim ţie unele ca acestea:
Bucură-te, lamură a oştirilor întraripate;
Bucură-te, icoana dreptei asemănări;
Bucură-te, vestitorul păcii celei adevărate;
Bucură-te, povaţa celor dreptcredincioşi;
Bucură-te, zălog al cucernicei biruinţe;
Bucură-te, vrednicie pururea veghetoare;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 12
Dumnezeu, cu înţelepciunea Lui cea neajunsă, a rânduit în cer oştire slujitoare, miriade de miriade, şi toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, şi măsură îngerească agoniseşte-ţi ţie, că Dumnezeu la desăvârşirea făpturii te-a chemat, ca înger nefiind, cu îngerii să te întreci, întru smerită ascultare, şi cu ei laolaltă să cânţi: Aliluia!
Icosul 12
Sfântul loan Cuvântătorul de Dumnezeu, în minunata şi înfricoşata vedenie a celor de pe urmă, la ruperea celei de-a şaptea peceţi, văzut-a pe cei şapte îngeri care stau dinaintea lui Dumnezeu şi care au să sufle în trâmbiţele Dreptăţii, aducând plinirea celor ce trebuie să fie. Deci şi noi, înfricoşându-ne până mai este vreme şi pocăindu-ne de păcatele noastre cele cu voie şi cele fără de voie, celui desăvârşit întru slujire, glas înălţănd, să-i cântăm cu bună nădejde:
Bucură-te, care stai dinaintea Tronului Slavei;
Bucură-te, trâmbiţaşul milostivei Dreptăţi;
Bucură-te, alesul soroacelor dumnezeieşti;
Bucură-te, taină a zidirii celei nevăzute;
Bucură-te, celor văzute grabnic sprijinitor;
Bucură-te, în soborul celor asemenea ţie,
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 13
O, Arhanghel cu întreit dar, care rănile ni le vindeci, care paşii ni-i îndrepţi, care cununiile ni le păzeşti, cercetează-ne la vremea nevoilor noastre, ca pe Tobit cel tare în credinţă tămăduindu-ne, ca pe Tobie cel cu bună nădejde călăuzindu-ne, ca pe Sara cea castă în iubire dezlegându-ne, şi cere pentru noi de la Mântuitorul Hristos iertarea păcatelor noastre şi cetăţenia Ierusalimului ceresc, unde laolaltă cu îngerii şi cu sfinţii să ne învrednicim a cânta: Aliluia!
Condacul acesta se repetă de trei ori,
după care se zic iarăşi
 Icosul 1
 Numărându-te între cei şapte sfinţi îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui-Preaînalt, şi voia dumnezeieştii mile plinind-o fără de preget, tu zoreşti, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiţi. Drept care şi noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te chemăm, şi glas înălţând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, braţul dumnezeieştii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai osteneşti;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
şi Condacul 1
Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi şi paznicul cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia ce întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de sus, din prea puţinul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinţei celei dreptmăritoare, cântare de laudă ţi-aducem ţie, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
 apoi rugăciunile:
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Rafail
Cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu Soborul cel îngeresc şi cu ceata dreptmăritoare a Sfinţilor, auzind glasurile noastre îndelung rugătoare, înduplecăte spre noi, Rafaile, Sfânt şi înaripat Voievod, şi cercetându-ne îndeaproape, cu mulţimea harurilor anume încredinţate ţie, nu ne lipsi pe noi, nevrednicii, de puternicul tău ajutor, întru care cutezăm a nădăjdui; şi purtând lamura rugăciunilor noastre dinaintea lui Hristos, Domnul vieţii şi al învierii, mijloceşte pentru noi, ca mila Lui asupră-ne să se pogoare în tot ceasul, plinind trebuinţele noastre sufleteşti şi trupeşti după voia înţelepciunii Lui, iar nu după cugetul nostru cel întinat.
Fie ca tot sufletul creştinesc aflat în boală sau în neputinţă, tulburat în casa sau în patul lui, călător pe uscat, pe apă sau prin văzduh, fiecare după nevoia pe care o poartă, să capete, prin îngereasca ta mijlocire, îndreptarea şi ocrotirea Domnului Dumnezeu, în ceasul de faţă şi în toată vremea vieţii lui, precum şi răspuns bun la Judecata cea înfricoşătoare, când şi tu de faţă vei fi, cu oştirile cele cereşti.
Nu ne măsura cu asprime, Sfinte Arhanghele Rafail, puţinătatea credinţei şi nedesăvârşirea cuvintelor, ci plineşte tu, dinaintea Tronului Slavei, cele de lipsă nouă, ca un ales între aleşi şi neamului oamenilor pururea sprijinitor. Şi pe milostivul Dumnezeu roagă-L, cu întreg Soborul Puterilor Cereşti celor fără de trup, ca mai presus de toate să ne dea nouă harul iubirii atotcuminecătoare şi buze vrednice a proslăvi, dimpreună cu corurile cele îngereşti, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de-o-fiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Altă rugăciune către Paznicul Cununiilor
Sfinte Arhanghele Rafail, biruitorul lui Asmodeu şi paznicul cununiilor, aripa ta ocrotitoare întinde-o peste mine şi peste casa mea, pune pe fugă răul care-mi dă târcoale, iar pe cele bune înlesneşte-mi-le mie, ca unul ce ai putere dinaintea lui Dumnezeu şi iubitoare milă pentru tot sufletul aflat în nevoie.
Cela ce rugăciunile le porţi dinaintea Tronului Slavei, poartă şi rugăciunea aceasta a mea şi mijloceşte pentru mine la Hristos, Domnul îndurărilor, ca să mă scape de necaz, de tulburare, de îndoială, de deznădejde, de toată slăbiciunea şi de toată neputinţa cea dinlăntru sau cea din afară, să mă unească într-un duh de iubire şi de pace cu toţi cei apropiaţi mie, şi binecuvântarea Lui să fie peste casa mea, în ceasul acesta şi în toate zilele vieţii mele.
Aşa, Voievoade al Puterilor Cereşti, de veghea ta nu mă lipsi, şi de la mine nu te depărta, şi fii înţelegător nevredniciei mele, călăuzindu-mă spre îndreptare, dimpreună cu toţi ai mei, ca bucurându-se inima mea întru de cele de sus, cu îngerii să cânte: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; pline-s cerul şi pământul de mărirea Sa. Amin.
Acatist apărut cu binecuvântarea P. S. Dr. Laurenţiu Streza, Episcop al Caransebeşului

Acest acatist fiind alcătuit înainte de apariţia versiunii Sfintei Scripturi realizate de Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania, citatele biblice incluse în el sunt date după ediţia sinodală din 1982 (complinită, pe alocuri, cu cea din 1914).

ALUAT FRANTUZESC FACUT LA RECE



Ingrediente

200 g unt, 200 g faina, 100 ml apa, 10 ml zeama de lamiie; un virf de lingurita sare; (sau 250 g margarina, 300 g faina, 150 ml apa, 15 ml zeama de lamiie, 1/2 lingurita sare).

Mod de preparare

Intr-un lighenas, se pun untul moale si 50 g faina si se amesteca cu furculita pina cind se omogenizeaza. Dupa aceea, compozitia se pune pe o foaie de nailon si i se da forma de patrat de 1 1/2-2cm grosime. Se introduce in frigider, unde se tine pina cind se pregateste aluatul (circa 20 minute, in care timp se va intari putin, si astfel se va putea lucra mai usor). In acelasi lighenas (fara sa se spele), se pun restul de faina, apa, zeama de lamiie si sarea, amestecind la inceput cu cutitul, apoi se framinta cu mina, batindu-se de lighean 10 minute, pina cind aluatul se desprinde de mina si de vas si se formeaza basici la suprafata. Aluatul lucrat in acest mod nu necesita faina in timpul framintatului, ca atunci cind se lucreaza pe masa. Se pune, apoi, aluatul pe masa sau pe o foaie de nailon care sa acopere masa, presarata cu faina si se lasa 10 minute acoperit. Dupa aceea, se intinde in foaie cu 2-3 cm mai mare de jur-imprejur decit suprafata patratului de unt (care a fost in frigider). Se intind apoi marginile patratulu de aluat in patru directii, asemenea unui plic desfacut. Patratul de unt se asaza in mijlocul aluatului si fiecare margine a acestuia se aduce peste unt, suprapunindu-se astfel 4 foi. Dupa aceea, se intinde aluatul astfel aranjat in foaie. Aluatul si untul trebuie sa se intinda in acelasi timp. Sucitorul se asaza peste aluatul impachetat cu untul, presindu-l usor. Foaia se intinde in forma de dreptunghi care se imparte in trei parti egale, pe latura cea mai lunga, marcindu-se partile cu linii superficiale, trase cu muchia cutitului. Se aduce o margine peste partea de la mijloc, iar peste aceasta, marginea opusa. Astfel foaia se impatureste in trei. Dupa ce a stat 20 minute in frigider, aluatul se intinde cu celeasi precautii, in foaie dreptunghiulara 1/2 cm grosime. Se impatureste in patru, adica se aduc ambele margini pina la mijloc si se mai indoaie o data, ca si cum s-ar inchide o carte. Se tine la frigider 20 minute, apoi se impatureste in 3, ca la inceput. Se lasa la frigider 20 minute, apoi se intinde in foaie. Daca aluatul se prepara cu margarina, se pun in lighenas 250 g margarina si 75 g faina si se freaca cu furculita pina cind se omogenizeaza. Se asaza in patrat de 1 1/2-2 cm grosime, ca si untul, pe o foaie de nailon si se introduce in frigider. Restul de faina se pune in acelasi lighenas, se adauga apa, zeama de lamiie si sarea, se amesteca la inceput, cu un cutit cu lama lata, apoi se framinta cu mina 10 minute, batindu-se mereu de lighean, pina cind aluatul se desprinde de mina si de lighean. Apoi, aluatul se pune pe foaia de nailon, presarata cu faina si, in continuare, se procedeaza exact cum s-a procedat la aluatul cu unt. Din aluatul frantuzesc se pregatesc diferite aperitive.

Cuvinte alese




William Penn: "Liniştea este calmul minţii; este pentru spirit ceea ce somnul este pentru corp, hrană şi împrospătare."

M. Pokora - Juste Une Photo De Toi

CURIOZITĂŢI ALIMENTARE






Cei care îşi încep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decât cei care ţin diete drastice, susţin nutriţioniştii de la Universitatea de medicină din Louisiana (SUA), într-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este determinat de conţinutul bogat în cele mai bune proteine, ceea ce conferă aceeaşi energie ca şi mâncatul unei fripturi, dar are un număr mult mai mic de calorii. Şi asta, indiferent de modalitatea de preparare.
Merele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa.

 

 Dieta naturistă presupune şi multe reguli pe care mulţi oameni nu le pot urma. Cu toate acestea, dacă încercăm să ne apropiem cât mai mult de acestea vom observa, în timp, îmbunătăţiri. Iată care sunt regulie mai sus-menţionate: Consumă cel puţin 2 litri de lichide pe zi, Nu trebuie să bei lichide în timpul mesei, Nu se recomandă să consumi multe feluri de mâncare la o masă şi ai grijă cum le combini, Vinul de ţară se bea cu moderaţie cu o jumătate de oră înaintea mesei, Fructele trebuie mâncate înaintea celorlalte alimente, pentru a asigura o digestie mai bună, Este bine ca fiecare să consume alimente din ţara în care s-a născut. De exemplu noi, românii, am putea să înlocuim lămâia cu cătina albă. Produsele din cereale trebuie consumate fără să le distrugem principiile nutritive prin modul de preparare. Vitaminele sintetice realizate chimic nu îşi îndeplinesc rolul la fel de bine ca cele naturale, deci trebuie înlocuite.

În ultimul timp, studiu după studiu arată beneficiile ciocolatei: conţine antioxidanţi care previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanţe pot chiar să prevină demenţa. Consumaţi ciocolată cu cel mai mare conţinut de cacao. Cea care are prea mult zahăr face mai mult rău decât bine.



Un espresso are mai puţină cafeină decât o ceaşcă de cafea.



marți, 17 aprilie 2012

CIULAMA DE GAINA ,GISCA ,CURCAN,VITEL,IEPURE DOMESTIC


Ingrediente


300 g carne ,40 g faina ,30 -50 g unt sau untdelemn, 500-600 ml supa in care a fiert carnea cu zarzavat.100 ml smintina sau lapte,patrunjel ,"Vegeta", sare.

Mod de preparare


Carnea se fierbe in circa 1 1/2 l apa clocotita ,ca sa se coaguleze repede la suprafata si sa ramina sucul in ea ,adaugindu-se imediat zarzavat de supa (morcov,telina, patrunjel,o ceapa alba) si o lingurita rasa de sare .In oala obisnuita sau in oala sub presiune ,zarzavatul fierbe impreuna cu carnea.Cind carnea este fiarta ,se strecoara supa necesara .Intr-o cratita ,faina se infierbinta cu untul topit sau cu untdelemnul la foc mic (nu direct pe flacara ) numai un minut (fara sa se rumeneasca ),stingindu-se apoi cu supa fierbinte ,adaugata de 2 ori si amestecind de fiecare data pina cind se desfac toate cocoloasele formate.Se pot inlocui circa 100 ml supa cu lapte ,ca sosul sa fie mai alb .Pentru gust mai bun se adauga 1/2 lingurita cu "Vegeta" care si sareaza.Sosul trebuie sa aiba consistenta unei smintini (care curge) ,la nevoie se dilueaza cu lapte sau supa si, dupa ce a fiert citeva clocote ,cratita se ia de pe foc.Daca nu s-a pus lapte ,se amesteca imediat cu smintina frecata cu o lingura de apa rece ,potrivindu-se gustul cu sare.Carnea taiata in bucati (daca este de pasare) sau in felii se adauga in sos.Ciulamaua fierbinte se presara cu patrunjel si se serveste cu mamaliguta calda.Ciulamaua din carne de vitel ,miel,iepure domestic tinar se pregateste la fel,insa cind este luata de pe foc,se acreste dupa gust cu zeama sau sare de lamiie si pentru aroma i se adauga tarhon.Se serveste cu garnitura de orez,piure de carytofi,sau cu galuste pentru papricas.

Cuvinte alese


Ioan Slavici: "Prieteni are cel ce ştie să şi-i facă!"

Lhasa de Sela - Love Came Here

TOP 10 cele mai lungi războaie din istorie

Declanşate din motive politice, economice, religioase sau de orice altă natură, războaiele au marcat întreaga istorie a omenirii fiind acele evenimente care au determinat relaţiile de coexistenţă dintre oameni. De-a lungul istoriei, durata unui astfel de conflict a variat de la câteva zile la câţiva ani, impactul războiului asupra civilizaţiilor putând fi determinat şi de durata acestuia.

10. Războiul civil din Angola (1975-2002) – 27 de ani

http://www.doctorswithoutborders.org/images/publications/reports/2001/angola_06-2001.jpg

Războiul civil din Angola a fost un conflict violent care a distrus Angola timp de 27 de ani, începând imediat după Războiul de Independenţă din Angola purtat împotriva Portugaliei. Conflictul a reprezentat o luptă constantă pentru obţinerea puterii între cele două foste mişcări de eliberare: MPLA (Mişcarea Populară pentru Eliberarea Angolei) şi UNITA (Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei). În acelaşi timp, războiul a reprezentat un câmp de luptă mai puţin cunoscut care a pus încă odată faţă în faţă cele două blocuri politico-militare ale lumii: NATO şi Organizația Tratatului de la Varșovia. Conflictul s-a încheiat prin victoria militară MPLA, susţinută de comunişti, şi impunerea unui regim de tranziţie către un sistem multipartid.

9. Războiul Portughez de Restauraţie (1640-1669) – 28 de ani

Conflictul a început în urma revoluţiei din 1640 care a pus capăt perioadei de 60 de ani a dublei monarhii a Habsburgilor Spanioli. Într-o primă etapă, războiul a fost caracterizat de lupte de mare intensitate care au demonstrat că Portugalia nu poate fi supusă cu uşurinţă. După o perioadă în care confruntările au scăzut în intensitate, în 1665 portughezii au obţinut două victorii decisive în Bătălia de la Montes Claros şi prin recucerirea oraşului Vila Vicosa. Tratatul de alianţă cu Franţa semnat de Portugalia a determinat Spania să recunoască suveranitatea Casei de Braganza asupra Portugaliei şi a coloniilor acesteia.

8. Războiul de treizeci de ani (1618-1648) – 30 de ani

Unul dintre cele mai destructive conflicte din istoria Europei, războiul de treizeci de ani a fost purtat din diferite motive. Deşe a izbucnit din cauza confruntărilor religioase dintre catolicii şi proteststanţii din Sfântul Imperiu Romano-German, evenimentele s-au extins la nivel european implicând dispute dinastice, teritoriale şi economice între beligeranţi. Conflictul s-a încheiat prin semnarea Păcii de la Westphalia, prima conferinţă europeană care a reunit delegaţi din toate statele combatante. Printre urmările acestui război putem aminti declinul substanţial al puterii Bisericii Catolice, descentralizarea Imperiului Roman, reducerea influenţei dinastiei de Habsburg şi creşterea celei de Bourbon, impunerea Suediei ca mare putere, independenţa Olandei şi ulterior a Portugaliei.

7. Războiul Rozelor (1455-1485) – 30 de ani

http://www.timeref.com/warroses.jpgDisputele dinastice dintre casele de Lancaster şi York, ambele ramuri ale Casei Plantageneţilor, au aruncat ţara într-un război civil timp de 30 de ani. Între cele două roze au existat 18 bătălii importante, purtate în Anglia, Ţara Galilor şi Calais, Casa de York pierzând în luptă doi lideri, pe Richard, Duce de York şi Richard al III-lea al Angliei, în timp de Casa de Lancaster l-a pierdut doar pe Edward de Westminster. Războiul s-a încheiat în 1485 prin victoria Casei de Lancaster conduse de Henry al VII-lea, care l-a ucis pe regele York-ului Richard al III-lea, iar prin căsătoria acestuia cu Elisabeta de York s-au pus bazele Dinastiei Tudorilor care a condus Anglia timp de 117 ani.

6. Primul Război Scoţian de Independenţă (1296-1328) – 32 de ani

Războiul a început după invadarea Scoției de către Edward I al Angliei în 1296, Willian Wallace și Andrew Moray identificându-se printre comandanți încă din primul an al revoltelor. Moartea lui William Wallace la Londra în fața mulțimilor de englezi nu a adus după sine decât intensificarea luptelor pentru independență, Rubert Bruce, viitorul rege Robert I al Scoției, fiind cel care a redobândit independeța țării sale. Deși independența Scoției a fost garantată de către Edward al II-lea al Angliei prin Tratatul de la Edinburgh-Northamptom din 1328, Scoția era independentă de facto din 1314, după Bătălia pentru Bannockburn.

5. Războiul civil din Guatemala (1960-1996) – 36 de ani

http://travelerphotographs.blogspot.com/2008/02/guatemala-civil-war-photographs.html

Declanșat pe fondul Războiului Rece și a operațiunii CIA, PBSUCCSESS din 1954 pentru înlăturarea președintelui, despre care se considera că se orientează către „stânga politică”, dată fiind decizia de a naționaliza producția de fructe a țării care era controlată de compania americană United Fruit. După mai multe lovituri de stat, începând din 1960 și până în 1996, trupele guvernamentale au purtat o serie întreagă de confruntări armate cu numeroase gherile rebele, unele susținute de Statele Unite. Între 1994 și 1996 s-au purtat discuții pentru semnarea păcii între Guvern și principala mișcare de gherilă – URNG.

4. Războaiele greco-persane (492-449 î.Hr.) – 43 de ani

Cunoscute ca și Războaiele Medice, confruntările armate dintre alianța orașelor state grecești, în frunte cu Atena și Sparta, au ținut piept Imperiului Persan la apogeul puterii acestuia. Cele mai intense lupte au avut loc în timpul celor diuă invazii terestre ale persanilor dintre 492 și 479. Respingerea invaziilor le-a permis grecilor să-și păstreze independeța și cultura, iar contraatacul orașelor-state și formarea Ligii de la Delos fiind garante ale securității în perioada următoare războiului, astfel încât Macedonia, Tracia și Ionia au fost scoase de sub autoritatea persanilor.

3. Războiul din Coreea (1950-prezent) – 61 de ani

http://www.militaryimages.net/photopost/data/510/Korean_War.jpg

Consecință a împărțirii statului Coreea de către Aliați în 1945 de-a lungul paralelei de 38°, forțele SUA ocupând partea de sud, iar Uniunea Sovietică pe cea de Nord. Conflictul de interes geostrategic între NATO și Organizația Tratatului de la Varșovia, la care s-a adăugat evenimentele interne din anii 1948-1950 au dus la declanșarea unuia dintre cele mai importante crize ale Războiului Rece. Intervenția Statelor Unite și a Republicii Populare Chineze, susținută material de Uniunea Sovietică, au dus la stabilizarea conflictului în 1953, restabilind granița pe paralela de 38° cu o zonă demilitarizată de 4 km de fiecare parte. Republica Democrată Populată Coreea și Republica Coreea nu au semnat încă un tratat de pace, încăierări militare având loc în fiecare an, însă de dimensiuni considerabil reduse.

2. Războiul Olandez de Independență (1568-1648) – 80 de ani

Început ca o revoltă împotriva lui Philip al II-lea al Spaniei și a suveranității Casei de Habsburg , conflictul a degenerat după intervenția militară spaniolă. Deși a existat o perioadă de armistițiu de 12 ani, cele două țări beligerante nu au reușit să ajungă la o înțelegere pe cale amiabilă, astfel încât războiul a fost reluat, doar că în contextul Războiului de 30 de ani, olandezii profitând de slăbirea considerabilă a forțelor iberice, încheind alianțe cu dușmanii acestora, astfel încât conflictul a fost soluționat în cadrul Păcii de la Munster.

1. Războiul de 100 de ani (1337-1453) – 116 ani

Războiul de 100 de ani a fost o serie de războaie separate între dinastia de Valois și dinastia Plantagenet pentru ocuparea tronului Franței, lăsat vacant după dispariția dinastiei Capețienilor. Întrucât ambele dinastii aveau drepturi egale pentru a ocupa tronul Franței seria de confruntări a început în 1337 cu o serie de victorii de partea englezilor, dar apariția Ioanei D'Arc a schimbat cursul războiului reușind să recucerească o mare parte din teritoriile franceze. Complexitatea războiului nu s-a datorat numai conflictului dinastic, naționalismul francez și englez fiind manifestate pentru prima dată. Din punct de vedere militar, au reapărut armatele profesioniste dotate cu arme noi, în timp ce tactica vechiului sistem feudal al cavaleriei grele a fost abandonată.

BUDINCA DE CARTOFI CU BRINZA


Ingrediente


1/2 kg cartofi curatati de coaja si apoi cintariti, 4 oua mari sau 5 oua mijlocii, 250 ml smintina sau lapte, 250 g brinza de vaci si 100 g brinza telemea nedesarata, sau 250 g brinza telemea desarata putin, 100 g unt, 50g faina, marar, sare.

Mod de preparare


Cartofii curatati se taie in jumatati si se fierb in apa clocotita cu putina sare.Se scurg bine si se zdrobesc, cu strivitorul de cartofi, cit sint fierbinti, apoi se lasa sa se raceasca.Se adauga brinza rasa, untul moale, brinza de vaci bine maruntita, in prealabil, cu furculita, smintina, galbenusurile, faina si mararul;se amesteca bine si se pune sare dupa gust, daca mai este nevoie.Apoi, se adauga albusurile batute spuma, se amesteca bine si se pune sare dupa gust, daca mai este nevoie.Apoi, se adauga albusurile batute spuma, se amesteca usor si se desarta intr-o cratita de 2 l, unsa bine cu margarina solida si tapetata cu faina sau pesmet.Se coace ca si budinca cu sos alb si brinza si se serveste la fel.

Cuvinte alese


Ralph Waldo Emerson: "A fi tu însuţi într-o lume care caută în mod constant să te facă altcineva, este cea mai mare realizare."

Amel Bent - Où Je Vais

Barbatul viril se recunoaste dupa voce


Nu conteaza fizicul: inaltimea, greutatea, masa musculara; este vocea cea care “tradeaza” forta unui barbat, agresivitatea si chiar potenta lui sexuala, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea California.

Experimentul a debutat cu inregistrarea celor mai diferite voci de barbati (de la cele apartinand membrilor unui trib bolivian si unor pastori din Anzi pana la cele ale unor studenti din Romania si Statele Unite), care repetau toti aceeasi fraza, pronuntata pe un ton normal. Apoi, forta fizica a acestora a fost masurata in baza unor indicatori precum strangerea de mana, circumferinta toracelui si a bicepsilor si numarul de altercatii avut in ultimii patru ani.

In cadrul studiului menit a analiza "secretele" vocii masculine, cercetatorii de la universitatea californiana au descoperit ca femeile
detin o surprinzatoare capacitate de a intui "potentialul" unui barbat doar ascultandu-l vorbind. Doar analizand vocile masculine inregistrate, chiar si in limbi straine, participantele la studiu au reusit sa-I selectioneze pe cei mai puternici, independent de aspectul fizic.

Sursa: La Repubblica

ESCALOP DE VITEL


Ingrediente


6 snitele ,3-4 linguri untdelemn,o lingurita cu virf de mustar, 100 ml smintina ,1/2 lingurita faina ,un virf de cutit de piper, un virf de lingurita de sare.

Mod de preparare


Carnea curatata de pielite ,taiata in felii de 1 cm grosime,se bate putin cu muchia ciocanului de carne ,pentru ca fibrele musculare sa se rupa (sa nu se stringa la prajit).Carnea de vitel este o carne fada , de aceea aceste sitele se servesc cu sos condimentat .Snitelele piperate putin se trec bine prin faina ,si se prajesc,pastrindu-se calde pe un vas cu apa fierbinte ,acoperite.Cind toate sint prajite ,in grasimea ramasa ,se pune imediat putina apa ,ca sa nu se arda.Se freaca mustarul cu faina ,smintina si sarea ,amestecindu-se apoi cu sosul din tigaie si lasind sa fiarba citeva clocote ca sa se lege.Daca este nevoie ,sosul se dilueaza cu apa.La servire ,sosul se toarna peste snitelele asezate pe platou,alaturi de piure de cartofi,garnitura de orez sau de soteuri din legume.Snitelele se pot servi si cu alte sosuri;sos de rosii in care se adauga vin si o foaie de dafin ca s fie mai picant,sos picant etc.

luni, 16 aprilie 2012

Cuvinte alese


Liviu Rebreanu: "Zece mii de ani de civilizaţie nu preţuiesc cât o clipă de adevărată împăcare sufletească."

Christina Perri - My Eyes

Rugaciuni

Doamne, îţi mulţumesc pentru toate minunăţiile cu care îmi bucuri sufletul.

Doamne, ajută-mă să nu-i condamn pe alţii şi nici să nu fiu aspru cu mine însumi.

Doamne, cu ajutorul tău în viaţa mea poate fi soare mereu.

Doamne, umple-mi sufletul cu prezenţa Ta pentru a putea simţi pacea şi liniştea de care am atâta nevoie…


Doamne, ajută-mă să trec peste ce a fost şi să las deoparte grijile pentru ce va fi astfel încât să pot fii prezent în acest moment.

CREMA CU SUC DE FRUCTE SI GELATINA, FARA OU


Ingrediente


250 ml suc de fructe (mere, cirese, visine, zmeura, portocale, ananas etc), 200-250 g zahar, 500 g frisca, 9 foi sau 27 g granule de gelatina.

Mod de preparare


Intr-un cazanel, gelatina se lasa sa se inmoaie, o ora, in sucul de fructe rece, pina cind il absoarbe in intregime.Frisca rece de la congelator, cu cristale de gheata in ea, se bate spuma si, apoi, se introduce in frigider.Dupa ce gelatina s-a inmuiat suficient, cazanelul se asaza pe un vas cu apa fierbinte; se amesteca 2-3 minute pina cind gelatina se topeste bine.Apoi cazanelul se trece pe un vas cu apa rece si se amesteca in compozitie, pina cind aceasta ajunge la temperatura degetului.Se adauga o lingura cu virf de frisca si se amesteca cu lingura usor, prin rasturnare, pina la fundul cazanelului, ca sa se uniformizeze compozitia si sa se evite granularea gelatinei in contact cu frisca rece.Fiind in cantitate mica frisca nu influenteaza gelatina care nu este prea rece.Se adauga restul de frisca si se amesteca odata cu gelatina, prin rasturnare, cu telul sau cu lingura, pina la fundul cazanelului, ca sa se omogenizeze.Pe masura ce se amesteca, compozitia devine tot mai consistenta, daca frisca este rece; de aceea, se amesteca numai cit este necesar, de 8-10 ori.Crema se desarta intr-o forma de 1 1/2 l si se lasa la frigider 2-3 ore.Dupa ce s-a inchegat, crema se rastoarna pe un platou, si se orneaza deasupra cu fructe crude sau din compot si, facultativ, cu frisca.

Cuvinte alese


Maha Ghosananda: "Cănd faci pace cu tine însuţi, faci pace cu întreaga lume."