luni, 19 aprilie 2010

O poveste a jocurilor de noroc

Pe vremuri, se spunea ca norocul este dat ori favorizat de catre zei. De altfel, primul joc de noroc a avut loc chiar intre puterile ceresti, in momentul cand Zeus, Poseidon si Hades au decis sa-si imparta lumea la... zaruri. Nu a fost nevoie de mai mult pentru ca oamenii sa faca si ei la fel.

„S-a stins viata falnicei Venetii“

In Grecia si Roma antica, aristocratii isi petreceau vacantele in statiuni special amenajate pentru ei, unde se puteau relaxa inclusiv jucand jocuri de noroc. Treptat, statiunile s-au inmultit, desi au ramas la fel de exclusiviste, iar jocurile de noroc au devenit o practica curenta a inaltei societati din acele vremuri. Si daca, mai tarziu, la 1387, francezii si-au adjudecat titlul de inventatori ai cartilor de joc, cei care le-au popularizat au fost germanii, care, in 1440, gratie tiparnitei lui Gutenberg, au realizat primele pachete cu asemenea carti.

Cuvantul cazinou este de provenienta italiana si desemneaza o casa de dimensiuni reduse - casiniPrima casa oficiala de jocuri de noroc si-a deschis portile la Venetia, in 1626, orasul lagunelor ramanand vreme indelungata Mecca jucatorilor impatimiti. Atat de mult se castiga aici, incat, de-a lungul canalelor, functiona o adevarata retea de hoti si asasini, care ii atacau adesea pe castigatori, dupa ce acestia paraseau localul. Se pare ca infractorii aveau complici atat printre jucatori, cat si printre salariatii cazinoului. - unde se intalneau cei bogati, unde, nu de putine ori, viciul era la el acasa si unde, intre doua jocuri de noroc, se puneau la cale treburile tarii.

Lipsa de siguranta a castigatorilor dupa ce ieseau din casele de joc a scos treptat orasul din circuitul pariurilor. A urmat o explozie a cazinourilor in Franta, Germania si chiar in Anglia. Au fost introduse jocuri noi, iar progamul de functionare a localurilor a fost prelungit. Daca britanicii nu se pot lauda cu un cazinou-emblema, in schimb cazino-urile se pot lauda cu uriasele sume de bani castigate de pe urma insularilor. In treacat fie spus, englezii sunt aceia care au inventat un precursor al jocului cu zaruri.

In ceea ce priveste pokerul modern, specialistii in istoria jocurilor de noroc sustin ca acesta este o combinatie de jocuri persane, italiene si englezesti, fara a putea spune insa cu exactitate cine l-a inventat.

Napoleon, cartoforul

Cazinourile de la Baden Baden si Bad Homburg sunt cele mai vechi din Germania. Cel de la Baden Baden a fost inaugurat in anul 1748 si, cu toate ca a fost inchis de nenumarate ori, a rezistat pana in ziua de astazi. Una dintre personalitatile care i-au trecut pragul a fost Mark Twain.

Scriitorul a fost atat de impresionat de sumele puse in joc, incat la intoarcerea acasa a notat: "Sunt convins ca am scapat de reumatism in salile acestui cazinou." Istoria orasului Bad Homburg incepe in urma cu aproape 2.000 de ani, cand imparatii romani au construit in zona un puternic avanpost, pentru a se apara de atacurile barbarilor. Cazinoul din Bad Homburg este insa de data mult mai recenta, mai exact din 1863, cand fratii Le Blanc si-au pus amprenta atat pe istoria jocurilor de noroc din Europa, cat si pe dezvoltarea orasului german: cei doi au construit o serie de cladiri si bazine cu apa termala pentru turistii care veneau aici la tratament, au introdus iluminatul pe strazi si au pus temeliile caii ferate Bad Homburg-Frankfurt.

Se poate spune chiar ca orasul a supravietuit datorita fratilor Le Blanc. Iar cand cazinourile din Germania au fost interzise, in 1872, acestia au plecat la Monte Carlo, facand ulterior din capitala Principatului Monaco cel mai renumit oras al Europei. Nici Bad Homburg nu i-a uitat si cand, dupa ani indelungati, cazinoul de aici a fost redeschis, el a fost botezat Tatal Cazinoului din Monte Carlo. "Rien ne va plus" O propozitie inseparabila de notiunea de cazinou.

Istoria franceza a jocurilor de noroc a inceput pe timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, perioada cea mai decadenta din istoria inaltei societati franceze. Dupa ce Revolutia a interzis aceste jocuri, imparatul Napoleon le-a repus din nou in drepturi, legalizand cazinourile in 1806. Mai mult, marele cuceritor a pierdut nenumarate ore la mesele lor, adorand jocul de 21, care l-a precedat pe celebrul Black Jack. Imediat dupa legalizarea cazinourilor, pe coasta franceza a Atlanticului, in special la Dieppe, Biarritz si Deauville, au aparut si au inflorit nenumarate astfel de localuri si, timp de cateva zeci de ani, totul a mers de minune pentru impatimitii jocurilor de noroc.

Deceniul patru al secolului al XIX-lea avea sa aduca insa o perioada neagra pentru ei, cazinourile fiind scoase in afara legii in anul 1837. Spre sfarsitul veacului al XIX-lea, aristocratia britanica descoperea Riviera franceza, iar saloanele inamicilor traditionali ai batranului Albion se umpleau cu lorzi englezi si cu insotitori de-ai lor. A fost perioada cand au aparut saloanele private, unde sumele care se pariau erau, pentru prima oara, nelimitate.

Perla monegasca

Nimeni nu poate intelege cum a fost posibil ca o bucatica de pamant de numai 200 de hectare sa ramana in afara granitelor celor trei tari care o marginesc: Franta, Spania si Italia. La mijlocul secolului al XIX-lea, independenta micutului stat Monaco a fost insa grav amenintata de datoriile mari pe care le avea fata de vecinii sai. Totusi, in 1857, cand nimeni nu mai vedea o alta rezolvare decat disolutia, printul Carol al III-lea, un vizionar in felul sau, a introdus aici jocurile de noroc, acordand facilitati patronilor si reduceri de impozite castigatorilor. Insa cei care au ridicat standardele si au transformat cazinoul monegasc in cea mai cautata locatie de acest tip din Europa au fost celebrii frati Blanc.

Crupierii le relateaza si astazi celor dornici istorii cu personalitatile care au trecut pe la Monte Carlo in urma cu multe decenii. Una dintre povesti il are ca personaj principal pe celebrul tenor Caruso, care si-a anihilat ghinionul de la masa de joc gratie vocii sale superbe. Se spune ca glasul sau i-a impresionat atat de tare pe proprietarii de atunci ai cazinoului, incat acestia i-au acordat credit nelimitat. Credit de care orgoliosul tenor nu s-a folosit vreodata, dar a stiut sa aprecieze gestul si sa cante, pentru clientii localului, ori de cate ori timpul i-a permis-o. Cazinoul inca functioneaza, iar cei interesati il pot vizita contra sumei de 10 euro.

Fabulosul Flamingo

Puritantismul englez si-a impus autoritatea si in nou-nascutele State ale Americii, unde jocurile de noroc au fost interzise prin lege. Dar, ca peste tot, urmand principiul ca orice problema isi are solutia ei, mintile inventive au pus la dispozitia pasionatilor de pariuri adevarate tripouri plutitoare, de pe care, nu o data, cei faliti se aruncau in valuri. Legile erau atat de stricte, incat vapoarele-tripou nu aveau voie sa ancoreze la mal nici macar pentru aprovizionare, autoritatile tragand in plin in cei prea indrazneti.

Abia in 1932, legislatia americana a devenit mai permisiva, iar cazinourile si-au castigat dreptul la functionare. In 1911, intr-o zona desertica din statul Nevada, lua fiinta Las Vegas, o asezare ce nu parea sa iasa din comun cu nimic. 20 de ani mai tarziu, sase asociati care obtinusera concesionarea unor suprafete din jurul micutei localitati au inceput aici constructia celui mai mare cazinou cunoscut pana atunci. Initiatorul proiectului se numea Benjamin Siegel - Bugsy, cum ii spuneau prietenii -, iar localul a fost botezat The Fabulous Flamingo. Desertul a inflorit brusc, iar Las Vegas a devenit capitala mondiala a jocurilor de noroc, unde oricine putea saraci sau se putea imbogati intr-o clipa..

Pentru mult timp, cazionurile din Las Vegas au fost conduse din umbra de mafioti, care au gasit in jocurile de noroc o modalitate facila de spalare a banilor murdari. Ruleta printre ingeri Se joaca la bordul unui Boeing 747 care zboara deasupra Mediteranei. Inedita solutie le apartine impatimitilor jocurilor de noroc evrei, carora legea le interzice practicarea acestora pe teritoriul statului Israel. Avionul are trei curse zilnice si zboara la altitudinea de 10.000 de metri, respectand astfel legislatia statului israelian, dar venind si in intampinarea aspiratiilor jucatorilor, care, anterior, plecau, la fiecare sfarsit de saptamana, catre diversele tari in care cazinourile functionau.

Casinourile romanesti

  • Govora, trista poveste a unui cazinou neispravit

    Prima femeie-arhitect din Romania si din Europa a fost Virginia Haret-Andreescu. Nu este o coincidenta de nume, Virginia a fost fiica ilustrului Spiru Haret. La anul 1929, dupa planurile Virginiei Haret-Andreescu a pornit constructia cazinoului din statiunea Govora (actualul judet Valcea). Cladirea a fost data partial in folosinta in anul 1930, dar nu a fost niciodata terminata. Situata in parcul central al orasului, constructia ar fi trebuit sa aiba doua aripi, simetrice. Una dintre ele, cea care a apucat sa fie ridicata, gazduia o cocheta sala de spectacole, iar cea de-a doua, ramasa pe planseta, ar fi urmat sa fie destinata cazinoului. Astazi, in parcul central din Govora, in cladirea proiectata de fiica lui Spiru Haret fiinteaza un cinematograf. Perla a turismului in perioada interbelica, Govora se stinge astazi, cu fiecare zi care trece. Celebrele sale izvoare cu ape minerale sunt colmatate, inchise sunt, in mare parte, si baile, domnii si domnitele nu mai sunt de mult, nici sindicalistii care-si tratau aici boalele sub comunism nu-i mai calca pragul.
  • Invitatie la vals in Constanta

    Cu temeliile asezate in 1907, dar inaugurat abia patru ani mai tarziu, cazinoul din Constanta a fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul Romaniei, fiind construit de catre arhitectul Daniel Renard pe un promotoriu care a ramas, si la ora actuala, principala zona de promenada a orasului. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, la cazinoul tomitan se jucau sume uriase, se faceau ori se desfaceau averi, iar unii plecau direct catre faleza, pentru a se arunca in mare. Aici s-au nascut povesti de iubire si tragedii, una dintre ele fiind transpusa extraordinar de Marcel Drumes in a sa Invitatie la vals. In anii de dupa 1945, comunistii au transformat cazinoul in casa de cultura, dar, dupa 1990, acesta a reintrat in circuitul jocurilor de noroc.
  • Micul Monte Carlo din Sinaia

    Construit in 1911, in parcul din centrul orasului, cazinoul din Sinaia este o replica arhitectonica a celebrului cazinou de la Monte Carlo si putea gazdui, in vremurile sale bune, pana la 800 de jucatori. Aici se aduna protipendada autohtona de fiecare data cand regele sau alti membri ai familiei regale soseau la castelul Peles.

Niciun comentariu: