miercuri, 29 aprilie 2009

Taur, 29 Aprilie - Ziua Imaginii Impunatoare

Cei nascuti pe 29 aprilie sunt extrem de constienti de imaginea pe care si-o proiecteaza in lume, adaptand-o in functie de situatie. Pentru persoanele nascute pe 29 aprilie este foarte importanta impresia pe care o fac in societate, in ochii familiei si a prietenilor. In cazul lor, acest lucru nu denota nesiguranta pentru ca de obicei se cunosc bine si stiu ce vor sa obtina.

Desi au tendinte puternice de dominare care ii motiveaza de cele mai multe ori, cei nascuti pe 29 aprilie nu simt neaparat dorinta de a se impune. Este mai dergaba vorba de nevoia lor de a intruchipa o anumita pozitie, ideal sau situatie. C and nativii trec prin perioade de schimbare, va fi foarte dificil pentru cei din jurul lor sa accepte aceasta “noua” persoana. Acest lucru se intampla in general pentru ca ei se identifica foarte mult cu “vechea” persoana.

Cei nascuti astazi se vor simti din cand in cand incarcerati in propria lor previzibilitate si stabilitate. Ei vor tanji dupa actiunile spontane si impulsive, dar vor fi inhibati de incertitudinea abilitatii lor de a face acest lucru.

Nativii zilei de 29 aprilie sunt persoane pe care te poti baza, mai ales atunci cand ocupa pozitii de raspundere. Aceasta responsabilitate permanenta fata de ceilalti poate deveni o corvoada pentru ei. Exista momente in care nativii doresc sa fie mai degajati si sa se poarte mai putin responsabil. Cand sunt mai liberi, ei vor sa se relaxeze fizic si sa se comporte natural. Nativii zilei de 29 aprile pretuiesc foarte mult prietenii sau rudele alaturi de care se simt bine in aceste momente de relaxare. Uneori, doar o singura persoana mai speciala le indeplineste aceasta nevoie de distractie, iar daca aceasta dispare din viata lor, nativii ii suporta greu lipsa.

Cei nascuti pe 29 aprilie acorda o atentie deosebita felului in care se imbraca, se comporta, tonului vocii si posturii in care se afla. Acest lucru se datoreaza faptului ca sunt foarte interesati de imaginea personala pe care o proiecteaza in lume. De asemenea, cei nascuti astazi percep si chiar critica anumite persoane din acest punct de vedere. Pentru ei este inadmisibil sa te prezinti in lume intr-un mod necorespunzator. Totusi, daca doresc sa faca o impresie mai putin buna, ei se vor comporta ca atare si vor fi intentionat neglijenti. Vor face acest lucru doar deliberat. In cazul in care un nativ al zilei de 29 aprilie ravneste la bogatie sau faima, el isi afiseaza de obicei imaginea de persoana influenta. Atunci cand fericirea depaseste ambitia, stilul de viata si imaginea pe care si-o aleg va fi mult mai putin pretentioasa. In oricare din aceste cazuri, cei nascuti astazi trebuie sa evite situatiile contradictorii care le pot crea probleme. In aceste cazuri, exista riscul de a-si pierde personalitatea.

SFATURI: Renunta din cand in cand la crearea imaginii proprii. Acorda mai multa atentie inimii tale si mai putina atentie impresiei pe care incerci sa o faci. Fii atent cum iti exerciti puterea in relatia cu ceilalti.

PUNCTE FORTE:

Poti conta pe el

Stapan pe sine

Adeptul socializarii

PUNCTE SLABE:

Implicat

Ingamfat

Prea serios

Ciorba rapida de pui

Ingrediente: 900 ml apa fiarta, 2 cuburi bulion de pui faramitate, 1 ardei gras rosu fara seminte si taiat in fasii subtiri, 125 g porumb dulce congelat, 225 g piept de pui dezosat fara piele, taiat in fasii de 1 cm, 125 g broccoli violet taiat in bucati mici sau varza de frunze taiata subtire, 2 linguri vin de Xeres mediu, 3 linguri chives proaspete tocate, 3 linguri tarhon proaspat tocat, sare si piper.

Preparare: Se toarna apa intr-o cratita mare. Se adauga cuburile de bulion si se amesteca la foc mare pana fierbe bulionul. Se adauga fasiile de ardei rosu si porumbul dulce. Se pun la fiert. Cand clocotesc se adauga fasiile de pui si imediat se face focul mic. Se acopera si se fierb incet 5 minute.

Se ia capacul de pe cratita si se pun din nou la fiert. Cand clocotesc se presara boccoli sau varza de frunze peste ciorba, dar nu se amesteca. Se lasa sa fiarba la suprafata ciorbei, fara capac, 3-4 minute sau pana cand sunt fragede.

Se ia cratita de pe foc. Se adauga vinul de Xeres, chives, tarhonul si se pun sare si piper dupa gust. Se serveste imediat.

Timp de preparare: 10 minute

Timp de gatit: circa 15 minute

Se obtin 4 portii.

Fiecare portie contine 140 kcal; 16 g proteine; 4 g grasimi (din care 1 g grasimi saturate); 10 g carbohidrati (din care 5 g zahar); 2 g fibre.

Cateva idei:

- O cantitate generoasa de tarhon proaspat ii da ciorbei o aroma puternica. Pentru un rezultat delicat se reduce cantitatea de tarhon la 1 lingura sau se foloseste hasmatuchi.

- In loc de varza de frunze se foloseste varza alba creata sau varza creata. Inainte de a toca varza se scot si se arunca toate nervurile tari.

- Pentru a-i da ciorbei o aroma chinezeasca, fasiile de pui se marineaza timp de 10 minute, cat se prepara legumele, intr-un amestec de 2 linguri de sos de soia, 2 linguri vin de orez sau vin de Xeres sec si 2 lingurite de radacina proaspata de ghimbir rasa. In loc de broccoli violet sau varza de frunze se foloseste varza chinezeasca. Se taie pe lungime nervurile albe groase, apoi in fasii. Varfurile verzi se taie transversal in fasii. Fasiile albe se adauga in ciorba la pasul 2 si se fierb 1 minut inainte de a pune varfurile verzi. Impreuna cu varfurile de varza chinezeasca se adauga 2 fire de ceapa verde tocata. Se fierb 2-3 minute.

- In loc de pui se pot utiliza fasii subtiri de carne slaba de porc fara os.

- Pentru a face supa mai consistenta se adauga 75 g taitei cu ou, uscati. Se sfarama taiteii si se amesteca in ciorba la pasul 2 si se dau in clocot inainte de a adauga varza de frunze.

Avantaje:

- Porumbul furnizeaza carbohidrati si fibre dietetice. Legumele verzi sunt si ele o sursa buna de fibre, despre care se crede ca reduc riscul de cancer de colon.

- In aceasta reteta rapida, broccoli si varza taiate in bucati mici fierb repede astfel ca retin cat mai multa vitamina C.

- Ardeiul gras rosu este o sursa excelenta de vitamina C, precum si de beta-caroten si bioflavonoide.

Taur, 28 Aprilie - Ziua Stabilitatii

Persoanele nascute pe 28 aprilie sunt capabile sa isi foloseasca puterea fizica, emotionala si psihologica pentru a se impune in fata celorlalti sau chiar pentru a-i intimida. N ativii acestei zile sunt poate cei mai hotarati dintre toti. Ei nu vor renunta niciodata din momentul in care au initiat un proiect sau o activitate. Vor continua in ciuda dezaprobarii celor apropiati si impotriva faptului ca pot exista putine sanse de reusita. Isi vor pastra pozitia indiferent cat de perseverenti ar fi adversarii lor. Dorinta de a-si manifesta aceasta pozitie si de a-si demonstra convingerile este foarte puternica. Nativii nu accepta cu usurinta sa fie dati deoparte.

Deseori, persoanele nascute pe 28 aprilie dau impresia ca sunt rezonabile sau chiar usor de manipulat. Acest lucru se intampla, insa din cauza ca sunt diplomati si buni negociatori. Desi par oameni care fac compromisuri, cei care vor avea legaturi cu ei vor realiza exact contrariul.

Nativii vor face promisiuni pe care mai tarziu le vor interpreta, le vor reformula si poate chiar le vor incalca. Puterea acestora de a astepta este aproape inepuizabila. Adversarii lor sunt cei care vor renunta sa astepte si vor ceda in cele din urma.

Nativii acestei zile sunt foarte preocupati de imaginea lor si de aceea se vor imbraca cu mare atentie. In mod instinctiv, isi dau seama ca prima impresie conteaza foarte mult. Ei vor evita sa piarda, indiferent de situatia in care se afla. Mamele nascute in aceasta zi isi vor lasa amprenta in viata de zi cu zi a familiei. Respectuos si foarte categoric, vor organiza viata cotidiana astfel incat sa fie foarte bine respectate mesele, programele si igiena personala. In calitate de tati, persoanele nascute in aceasta zi vor impune anumite reguli si se vor astepta sa fie respectate. Viata poate deveni dificila pentru toti cei implicati daca unul dintre membrii familiei nu respecta regulile casei. Acestor parinti le displac manifestarile de nesupunere.

Nativii mai evoluati sunt prieteni, iubiti si parinti extraordinari datorita stabilitatii pe care o ofera in situatiile dificile si datorita dedicatiei lor totale. Cei care detin functii importante se vor descurca foarte bine pentru ca vor pastra legatura cu subordonatii lor si vor fi atenti la sentimentele acestora. In loc sa conduca prin frica, ei ghideaza si conduc cu energie si incredere in propriile puteri, evitand astfel catastrofele. Cei mai putin evoluati vor obtine rezultate negative in mod constant datorita lipsei de subordonare.

Este foarte important pentru cei nascuti pe 28 aprilie sa nu mai ia lucrurile atat de in serios. Trebuie sa fie atenti sa nu atraga dispretul celorlalti. Daca lupta in numele celor dezavantajati si asupriti se pot simti mult mai rasplatiti pentru calitatile lor. Cei nascuti astazi trebuie sa invete sa lase cale libera copiilor, prietenilor sau asociatilor care reusesc sa se descurce fara sprijinul lor. Este foarte important ca nativii sa se obisnuiasca cu gandul ca sprijinul lor nu mai este necesar si ca nu mai trebuie sa raspunda unor anumite cerinte.

SFATURI: Incearca sa nu te mai iei in serios atat de mult. Cultiva-ti capacitatea de a te distra. Fii mai destins. Gandeste-te cu atentie la impactul pe care il au asupra celorlalti ideile si comportamentul tau. Straduieste-te sa cunosti sentimentele celorlalti si tine cont de ele.

PUNCTE FORTE:

Stabil

Solid

De incredere

PUNCTE SLABE: Inflexibil - Dominant - Insensibil

Taur, 27 Aprilie - Ziua Multumirii de Sine

Cei nascuti pe 27 aprilie sunt adesea intalniti in spatele scenei. In general, ei nu isi asuma o functie de conducere decat daca sunt obligati sau fortati sa o faca. Sunt cei mai fericiti atunci cad pot face ceva fara sa fie deranjati, retrasi intr-un loc indepartat si siguratic. Astfel, se vor darui in totalitate propriilor preocupari. In cazuri foarte rare, nativii zilei sunt interesati sa aiba o viata sociala foarte activa. In general, ei pot comunica foarte bine cu ceilalti in cadrul unei institutii (scoala, birou sau biserica).

Persoanele nascute pe 27 aprilie isi fac simtita prezenta in activitatile sociale, chiar daca nu sunt prezenti la propriu. Gandurile, actiunile interioare si chiar imaginea lor pot ajuta la punerea lucrurilor in miscare. Au calitati extraordinare de protectori. Atunci cand lucreaza doar ei nu se simt niciodata siguri. Nu sunt gelosi, nici macar atunci cand altii au o popularitate mai mare in randurile societatii, prietenilor sau familiei. Nativii cauta sa fie folositori, sa-si vada treaba terminata si de aceea nu au timp pentru critici sau laude sofisticate. Sunt de parere ca ei insisi stiu cel mai bine, poate chiar prea bine, daca le-a reusit un lucru sau nu. Din aceasta cauza, ei nu au nevoie de evaluari din partea celorlalti. Cei nascuti in aceasta zi au o capacitate extraordinara de a-si indrepta greselile ocazionale. Vor trece cu mare usurinta de la proiectul gresit catre unul nou. Acest nou proiect va fi cladit pe baza unor cunostinte mai vechi, capatate anterior.

Persoanele nascute pe 27 aprilie vor obtine rezultate foarte bune in ceea ce fac, mai ales in cazul in care ceilalti vor intelege nevoia lor de intimitate si dorinta de a fi singuri atunci cand lucreaza. Aceasta situatie este intalnita si in cazul relatiilor personale si in activitatile de familie (de exemplu, cresterea copiilor). Ei se vor relaxa in serile linistite acasa langa partener si/sau copii. Daca sunt decoratori, caminul va fi castelul lor. Cele mai multe nevoi si dorinte vor fi satisfacute aici. Ei vor avea pretentia la credinta si dedicatie pentru ca si ei, la randul lor, sunt credinciosi si dedicati.

Nativii mai putin evoluati ai acestei zile trebuie sa fie atenti sa nu devina retrasi, ursuzi sau acizi cu cei din jur. Acest tip de oameni nascuti pe 27 aprilie pot fi necizelati si pot ajunge deseori pana la obraznicie. Ei pot incepe mult doritul proces de socializare, dar numai in anumite conditii. Trebuie sa-si gaseasca preocupari sociale care le plac cu adevarat. De asemenea, trebuie sa-si imblazeasca partile dure ale personalitatii. Daca nu reusesc sa se integreze, ei se vor autocondamna la singuratate si nefericire.

Cei nascuti in aceasta zi au parte, in mare masura, de multe realizari pe plan profesional. Acest lucru se intampla pentru ca ei isi cunosc foarte bine limitele si puterile, rareori evaluandu-le gresit pe cele din urma. Oricum, ei pot intampina greutati din cauza lipsei de maturitate, a setimentelor reprimate si a iesirilor distructive. Aceasta latura a nativilor ii poate indeparta pe cei in jur. Nu se enerveaza repede, dar atunci cand o fac, cei din jur ar trebui sa se dea la o parte din calea lor. Puterile distructive ale unei persoane nascute pe 27 aprilie sunt impresionante.

Nativii zilei ar trebui sa-si caute prieteni in randul oamenilor echilibrati, care ii pot face sa se linisteasca. Au o mare nevoie sa rada, sa renunte din cand in cand la seriozitate. Se vor simti bine alaturi de prietenii fara prejudecati si care le vor fi devotati si-i vor rasplati.

SFATURI: Incearca sa iei mai mult contact cu societatea. Depune mai multe eforturi pentru a-ti imbunatati conditia spirituala. Nu incerca sa impui si altora principiile tale. Nu te lasa acaparat de rutina. Refuza nefericirea pe termen lung.

PUNCTE FORTE:

Multumit de sine

Devotat

Concentrat

PUNCTE SLABE:

Retras

Prea serios

Represiv

Taur, 26 Aprilie - Ziua Lucratorului

Cei nascuti pe 26 aprilie au taletul de a crea si intretine noi sisteme si constructii fizice. Ei vor merge pana departe pentru a-si pastra si pentru a-si proteja organizatiile sociale in cadrul carora lucreaza. In acelasi mod vor actiona si in ceea ce priveste relatiile personale, legaturile de familie si chiar atunci cand este vorba de sanatatea si bunastarea prietenilor. A avea idei noi si a le pune in aplicare reprezinta ratiunea de a fi a unei persoane nascute pe 26 aprilie. O importanta la fel de mare, poate chiar mai mare, o are conducerea de zi cu zi a organizatiei. Cei nascuti azi au suflul si energia necesare pentru un drum anevoios. Odata ce au inceput un drum, ei vor inainta zi dupa zi, saptamana dupa saptamana, an dupa an in acea directie.

Nativii zilei de 26 aprilie au multe idei fixe. Ei sunt incapatanati si necooperanti atunci cand este vorba de schimbarea radicala a conceptiilor, dar vor asculta motivele pentru care trebuie sa faca acest lucru. In consecinta, putem spune ca sunt receptivi la sugestii si imbunatatiri logice. Daca sfatul primit este de a renunta in totalitate la o teorie, ei vor refuza.

Cei nascuti in aceasta zi simt o nevoie puternica de a se ingriji de ceva sau de cineva. In cazul in care persoanele nascute pe 26 aprilie vor fi puse intr-o functie de conducere in cadrul unei afaceri, unui birou sau departament, exista posibilitatea sa existe plangeri referitoare la eficacitatea sau utilitatea deciziilor pe care acestia le vor lua. Nativii pot fi chiar nemilosi din dorinta de a inainta pe drumul inceput. Desi uneori pot fi acuzati de lipsa de sensibilitate, in mod general sunt perceputi ca niste oameni corecti. Multi dintre nativii acestei zile pot visa sa fie protectori sau calauze, avand grija si preocupandu-se ca lucrurile sa mearga bine. Le place sa se simta bine cand fac acest lucru si sa se distreze alaturi de colegi. Este destul de ciudat, dar, persoanele nascute pe 26 aprilie cred ca au cele mai bune intentii privitoare la societate. Rareori acesti oameni, in special cei ciudati, vor fi preocupati de interesele societatii. Pragmatici prin excelenta, cei nascuti azi cred ca, daca nu se perfectioneaza continuu, vor regresa.

Datorita dedicatiei exagerate pentru cauza pe care o sustin si o protejeaza, nativii zilei de 26 aprilie pot fi chiar singuratici. Nu sunt foarte individualisti in gandire. Cu toate acestea, ei pot fi destul de duri cu cei pe care ii considera ciudati sau neobisnuiti, mai ales daca le sunt copii sau rude. Nativii cred ca asemeni cazului procustian, fiecare om trebuie adus la forma si dimesiunile corecte.

Desi pragmatici, cei nascuti in aceasta zi nu vor pierede ocazia de a evolua din punct de vedere filozofic. Cu toate ca nu vor avea nevoie de incurajari prea mari pentru a-si spune parerea despre viata, o vor face incet si cu greutate. Filozofia lor despre viata este deseori conservatoare si uneori chiar restrictiva. Persoanele nascute pe 26 aprilie considera ca trebuie conservate standardele existente ale societatii si de obicei, sunt de partea ordinii si a legii. Cu toate acestea, le sustin doar pe acelea care sunt rezonabile. Cei nascuti in aceasta zi sunt primii care scapa de uscaturile birocratiei si au o mare placere sa inlature legile si regulamentele nefolositoare.

SFATURI: Invata sa asculti. Fii atent sa nu devii insensibil la dorintele altora. Uneori trebuie sa accepti infrangerea si sa mergi mai departe. Chiar si renutarea poate fi, uneori, o idee buna. Evita sa fii necizelat si lipsit de tact. Evalueaza-ti prejudecatile si incearca sa te schimbi.

PUNCTE FORTE:

Robust

Independent

Consecvent

PUNCTE SLABE:

Izolat

Fixist

Incapatanat

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Imagini (13)















Ce sunt grasimile si ce rol au?

Date stiintifice pentru o nutritie sanatoasa

O portie de grasimi produce de doua ori mai multa energie decat una de glucide sau de proteine. Exista diferite tipuri de grasimi sau uleiuri care furnizeaza corpului nostru vitamina A, D, E si K si activeaza absorbtia acestora in orga­nism. Grasi­mile mai au rolul de a face hrana mai suculenta, spre exemplu, adaugand unt painii sau smantana cartofilor copti, acestea vor parea mai gustoase.

Componentii de baza ai grasimilor sunt acizii grasi, de doua tipuri: saturati si nesaturati. Grasimile solide la temperatura camerei, precum untul sau grasimea din carne, contin in principal acizi grasi saturati. Grasi­mi­le lichide la temperatura camerei, cum ar fi uleiurile vegetale, au un continut mai mare de acizi grasi nesaturati.

Exista grasimi bune si grasimi rele?

In ultimii ani, grasimilor si importantei lor pentru sanatatea noastra li s-a acordat o atentie fara precedent. Asa am aflat ca unele grasimi sunt distri­buite in rolul ticalosului, iar altele in cel al "eroului". Cele saturate se presupune a fi "cele rele", iar cele nesaturate au o imagine "buna".

Grasimile nesaturate se prezinta, in functie de continutul in hidrogen, sub doua forme: mononesaturate si poli­nesatu­rate. Toti acizii grasi sunt formati din carbon, hidrogen si oxigen, in diferite proportii. Grasimile saturate au continutul maxim posibil de hidrogen, cele mononesaturate contin mai putin, iar cele polinesaturate cel mai putin.

Toate grasimile sunt un amestec de acizi grasi saturati, mononesaturati si polinesaturati. Unul dintre acestia are o pondere mai mare, care determina modul in care este cunos­cuta respectiva grasime. Astfel, untul are un continut mai mare in acizi grasi saturati si se incadreaza in categoria grasimilor saturate; uleiul de masline este foarte bogat in acizi grasi monone­saturati si e considerat o grasime mononesatu­rata; uleiul de floarea-soarelui este bogat in acizi grasi polinesaturati si este cunoscut ca o grasime polinesaturata.

Cercetarile arata ca un consum bogat in grasimi saturate poate con­duce la un nivel ridicat al coleste­rolului in sange si, in final, la aparitia depozitelor de grasime pe peretii arterelor. Circulatia sangelui este ingreunata si se pot produce accidente cardiovasculare.

Grasimile nesaturate, cum ar fi uleiul de masline, nu duc la cresterea coleste­rolului, ba chiar ajuta la mentinerea acestuia la o valoare scazuta. Sunt deci mult mai bune pentru sanatate decat cele saturate.

Cheia unei alimentatii sanatoase este sa mancam variat, mentinand proportia de calorii obtinute din grasimi sub 35 la suta si consumand cat mai putine grasimi saturate. Asociind alimentatia cu grasimi putine cu un program regulat de exercitii fizice, ne vom simti mai bine.

Ce grasimi sa mancam?

Exista doi acizi grasi nesaturati, acidul linoleic si alfa-linoleic, adica omega-6 si omega-3, cu un rol vital in structura si mentinerea tesutului nervos. Intrucat nu pot fi sintetizati in orga­nism, trebuie obtinuti din alimentatie. Acesti acizi sunt cunoscuti sub numele de acizi grasi esentiali (AGE).

AGE au un rol crucial in dezvol­tarea creierului copilului, atat in stadiul intra­uterin, cat si dupa nastere. Sunt esentiali pentru structura celulelor, pentru o piele sanatoasa, impermea­bila. Calmeaza procesele inflamatorii in cazul artritelor reumatice si al psoriazisului. De aseme­nea, reduc riscul bolilor coronariene, subtiind sangele.

AGE sunt necesari pentru produ­cerea unor substante de tipul hormo­nilor, numite prostaglandine. Acestea controleaza in fiecare clipa reactiile organismului, inclusiv dilatarea vaselor de sange, tensiunea arteriala si viteza de coagulare a sangelui.

Cu alte cuvinte, AGE sunt la fel de necesari ca si vitaminele. Necesarul zilnic este mic, dar crucial: 1 la suta din calorii ar trebui sa provina din omega-6, iar 0,2 la suta din omega-3. Omega-6 se gaseste in uleiul de floarea-soarelui, de sofran si porumb, in migdale si in nuci, iar omega-3, in uleiul de peste, de soia si de rapita.

Taur, 25 Aprilie - Ziua Aspectului Impunator

Persoanele nascute pe 25 aprilie au o prezenta fizica marcanta. Chiar daca nu sunt persoane masive din punct de vedere al fizicului, atunci cand intra intr-o incapere sunt, cu siguranta, observati. Aceasta calitate dinamica va fi intalnita, de asemenea, si in munca lor. Nimic nu este intamplator la ei, nici macar ideile, parerile sau reactiile. De fapt, o mare parte a energiei si-o consuma pentru a se stabiliza in viata, cat mai curand posibil.

Cei nascuti pe 25 aprilie sunt interesati de fapte si nu de vorbe goale. Desi au talentul de a se exprima, ei o vor face in modul cel mai simplu posibil. O parte a energiei si-o consuma pentru a-si elimina din vocabular expresiile vagi si frazele pompoase. Incearca intotdeauna sa vorbeasca la obiect. Intr-adevar, uneori pot fi chiar necizelati. Cu toate acestea nativii isi pastreaza, intr-o anumita masura, sarmul care ii face atat de interesanti pentru ceilalti. In relatiile personale, cei nascuti in aceasta zi trebuie sa fie atenti sa nu isi asupreasca partenerul sau copiii. La locul de munca, nu trebuie sa atraga prea mult atentia asupra lor. Multora din cei nascuti astazi le place sa calatoreasca. Oricat de scurt ar fi timpul pentru care sunt plecati, lipsa lor se va face repede simtita in familie sau in grupul social din care fac parte. Lipsa lor va aparea ca un gol in viata de zi cu zi. Prin urmare, au un puternic impact asupra celorlalti, indiferent daca sunt prezenti au absenti.

Pentru persoanele ascute pe 25 aprilie, cea mai mare incercare provine din domeniul evolutiei personale si spirituale. Nativii zilei reprezinta foarte bine conceptul de «aici si acum » in tot ceea ce fac. De aceea, au teninta sa neglijeze pregatirea necesara evolutiei in viata cotidiana. Uneori, ei pot avea parte de un profesor sau ghid spiritual. Aceasta persoana le va arata valorile vietii dincolo de planul material.

Cei nascuti pe 25 aprilie sunt atrasi spre experimente fizice solicitante. Desi au o constitutie puternica, aceste experiente le pot pune sanatatea in pericol. Nativii nu cauta sa intre in conflicte, insa ei sunt foarte curajosi si nu vor da inapoi atunci cand este vorba despre o lupta. In general, vor castiga pur si simplu din cauza rezistentei si energiei de care dau dovada. Nu este bine sa iti faci dusmani printre nativii acestei zile. Cei aflati in jurul nativilor ar trebui sa faca eforturi sa nu le iasa din gratii.

Pentru nativi nu este suficient sa aiba o idee sau un plan, ei trebuie neaparat sa le puna in aplicare. Acest lucru nu inseamna ca nu ii intereseaza anumite teorii sau ca nu au din cand in cand cate o fantezie. Cu toate acestea, ei considera ca ideile sunt facute pentru a fi puse in practica.

Cei nascuti pe 25 aprilie sunt realisti, suspiciosi si au un pragmatism puternic. Din aceasta cauza, ii dispretuiesc pe falsii artisti, pe cei cu dulceata in vorba si pe cei care cauta sa-i impresioneze facand-i astfel sa-si piarda timpul. De aceea, nativii zilei isi aleg prietenii si asociatii dintre oamenii profunzi. Cei cu care lucreaza, de obicei pun cariera inaintea familei si prietenilor. In schimb, sunt atenti la resposabilitatile pe care le au acestia si le iau treptat asupra lor. Fiind foarte incapatanate, persoanele nascute pe 25 aprilie intampina greutati atunci cand trebuie sa-i asculte pe ceilalti, mai ales atunci cand este vorba de proprii copii. Pentru ei, o mare problema o reprezita faptul ca uneori nu pot accepta o anumita stare de lucruri. Propriile dorinte sunt cele mai importante. Din aceasta cauza, au tendinta sa dea la o parte tot ce le sta in cale.

SFATURI: Uneori nu se poate lucra prea usor cu tine. Accepta faptul ca si ceilalti au dreptul sa nu fie de acord. Invata sa alegi si drumul lor. Fii indurator cu cei care viseaza, dar care nu au la fel de multe reusite ca tine. Nu fi razbunator, pana la urma tot tu vei avea de suferit.

PUNCTE FORTE:

Viguros

Stabilizator

Dinamic

PUNCTE SLABE:

Neintelegator

Aprig

Arogant

Catalina Toma - Why my lord



Catalina Toma - Why my lord
Asculta mai multe audio Muzica »

Barbatul si ideile false despre sexualitate (2)

Barbatii heterosexuali au rareori ocazia sa afle lucruri despre realitatile intime ale celor ca ei. Asta e usor de inteles de vreme ce nu intra in contact unul cu altul fara haine.

„Daca ai partenera e interzis sa te masturbezi”

In special partenerele jignite de nevoia lui de autoerotism spun asta dar sunt si barbati care isi asuma o astfel de idee. Dreptul de a-si produce singur placere il are oricine, e ceva cu totul nevinovat, nu e adulter si nu trebuie sa jigneasca pe nimeni.

„Barbatul trebuie sa fie partea activa in timpul actului sexual. El poarta datoria satisfacerii partenerei” sau „Daca partenera n-are orgasm e vina mea. Eu sunt ineficient”

Poate fi o presiune foarte mare pe umerii barbatului dar in multe cupluri ea exista si poate provoca adevarate dezastre in mintea lui mai ales daca partenera este anorgasmica.

In primul rand ideea ca un barbat are datoria de a fi activ in pat apare in preajma unei partenere inactive, care nu si-a descoperit propria sexualitate, e inhibata si care nu prea stie cum sa se bucure de sex. Uneori chiar barbatul insusi isi asuma aceasta datorie si devine in timp victima ei: disfunctiile erectile sau ejacularea precoce sunt cele mai frecvente urmari.

In al doilea rand anorgasmia feminina este provocata de niste blocaje mentale care din nou apartin femeii. Uneori e si partenerul vinovat de aceasta tulburare a ei daca nu cauta sa-si controleze durata erectiei, dar cel mai adesea problema e la ea. Ce-i drept el poate sa ajute foarte mult la depasirea problemei de catre partenera.

„Sexualitatea dispare la varsta a treia”

Nu exista nimic mai fals. Exista barbati care la 80 de ani au facut copii cu partenerele lor. Si unde exista sexualitate exista si erotism si socializari de tot felul. Drept e ca un trai sanatos creste foarte mult speranta de viata… sexuala.

„Am avut o pana sexuala, sunt pierdut. Tulburarile de dinamica sexuala sunt boli”

Pentru prima, aflati ca toti barbatii au pene sexuale sau accidente constand in ejaculare precoce, o tulburare ocazionala a erectiei sau intarzierea, parca la infinit, a producerii orgasmului. Cea mai buna idee este sa nu bagi in seama un astfel de eveniment si sa-l pui pe seama oboselii, a stresului sau a unei conjuncturi nefavorabile.

Daca ii dai prea multa insemnatate si dramatizezi experienta neplacuta, risti sa-i provoci revenirea cu o viitoare ocazie. Intervine teama de esec. Atunci accidentul are create conditiile de a se tranforma intr-o tulburare de dinamica sexuala (TDS), adica sa se repete la fiecare tentativa de a face sex si sa-si puna amprenta adanc in psihicul tau. Totusi TDS nu sunt boli ci doar functionari anapoda provocate de propria minte. Organismul e pregatit sa functioneze si gasind metoda potrivita TDS pot fi depasite.

„Partenera mea nu ma doreste in pat. Asta inseamna ca nu ma iubeste”

Acesta credinta poate fi o capcana pentru cuplu. Iata un scenariu: el doreste sa faca dragoste, ea il respinge dar nu-i spune motivul. E inhibata si comunica foarte greu. El se simte respins dar mai incearca incercand sa-si infirme banuiala ca ea nu-l mai iubeste. Cu cat el incearca mai mult cu atat ea-l respinge, se indeparteaza de el si se insingureaza. Pasivitatea ei sexuala adanceste neintelegerea.

Dorinta sexuala a partenerei nu este neaparat semnul iubirii la fel cum inhibitia nu e semnul lipsei ei. In psihicul si sexualitatea femeii o mare importanta are tandretea si apropierea sufleteasca. Nu e nici un secret ca pragmatismul barbatului mai focusat pe organele genitale fractureaza dorintele mai putin sexuale ale partenerei. Aici e sursa acestei neintelegeri.

„M-a parasit pentru amant pentru ca el o avea mai mare”

Unii barbati sa tem ca rivalii lor, sau pur si simplu alti barbati, sunt mai bine dotati decat ei. Asta din cauza competitiei si pentru ca barbatul in general are o inclinatie spre eficacitate si performanta. E pacat ca tocmai voi insiva va reduceti la dimensiunile penisului propriu. De fapt o astfel de teama denota lipsa de incredere in sine ca individ complex.

Dimensiunile penisului sunt extrem de rar criterii de selectie a partenerilor pentru o femeie. Cand acest lucru se intampla nu-ti va spune ca te iubeste sau nu-ti arata ca vrea sa fiti impreuna. Poti spune ca ai stiut din start ce a interesat-o la tine.

Pentru o femeie e foarte important felul in care decurge relatia si cum te porti cu ea. Din acest motiv, daca te paraseste si isi va gasi un alt partener, e foarte posibil ca el sa fie mai putin dotat ca tine, desi tu nu poti crede asta.

Cu siguranta ca aceasta lista de idei false nu e completa. Faceti-va obiceiul din a gasi in mintea voastra gandurile acelea preconcepute care va aduc un anume discomfort in viata sexuala. Reflectati asupra lor, cantariti-le si contestati-le. E posibil ca ele sa fie incorecte sau exagerate. Este posibil sa va schimbati optica asupra lor si sa vedeti lucrurile intr-un mod mai relaxat. Odata cu aceasta, viata voastra sexuala poate capata imbunatatiri substantiale.

Taur, 24 Aprilie - Ziua Protectorului

Oamenii nascuti pe 24 aprilie sunt interesati sa-si faca cunoscute parerile scriind, tinand discursuri sau dandu-se pe ei insisi exemplu. Pentu ei este foarte important ca cei din jurul lor sa stie ce gandesc. In acest sens, nativii sunt dependenti de un public interesat. Uneori, pot fi intalniti in pozitii de conducere. Nu este insa foarte important pentru ei sa detina controlul asupra celorlalti. Ei cauta mai degraba sa-si puna in valoare calitatile indrumand si protejand vietile celor dragi. Nativii zilei sunt extraordinar de ocrotitori in ceea ce-i priveste pe cei pe care ii iubesc.

Persoanele nascute pe 24 au mari calitati de profesori. Din acest motiv, sunt favorizate femeile si mamele nascute sub semnul acestei zile. Barbatii nascuti astazi vor fi niste parinti extraordinari. Ei isi vor sustine si incuraja copiii odata cu cresterea lor. Cei nascuti pe aceasta data vor dori, desigur, sa fie urmati nu numai de catre copiii lor ci si de catre cei iubiti. In cazul in care indrumarea lor este neglijata, vor asuferi teribil, cazand prada anxietatii sau chiar depresiilor puternice.

In copilarie, cei nascuti pe 24 aprilie au tendinta de a fi foarte iubitori si apreciativi in legatura cu parintii lor. Insa, in cazul in care vor fi tratati nedrept sau brutal, se vor revolta. Aceasta revolta poate fi indreptata numai spre unul dintre parinti. In tot acest timp, isi vor manifesta loialitatea fata de celalalt parinte. Situatia aceasta se intalneste mai ales atunci cand parintii sunt divortati.

Nativii zilei de 24 aprilie se vor stradui sa mentina stabilitatea in ceea ce priveste relatiile lor personale, cat si in cadrul familiei. Din nefericire, ei pot avea parte de experiente foarte dezamagitoare din cauza celor dragi. Pot fi deseori implicati in relatii conjugale stresante sau in casnicii nereusite. Cei nascuti astazi nu sunt foarte preocupati de regulile societatii. Pe de alta parte, ei au succes atunci cand ii educa pe cei iubiti si atunci cand au grija de propria cariera. Nativii care isi cresc singuri copii sunt devotati acestora. Acest lucru se intampla mai ales dupa ce esueaza o data sau de doua ori in incercarea de a-si gasi un nou partener.

Cei nascuti in aceasta zi sunt dominati de profesie. Din aceasta cauza, apar deseori conflicte intre viata profesionala si cea de familie. Pusi in situatia sa aleaga una dintre ele, cei nascuti pe 24 aprilie vor starui asupra acestui fapt o lunga perioada de timp. Ei vor face tot ce le sta in putinta sa mentina echilibrul intre cele doua. Este posibil ca, in cele din urma, sa renunte la ideea de a-si intemeia o familie. In acest caz, rolul familiei il vor juca asociatii, clientii sau personalul. Astfel, nativii vor combina dorinta puternica de a avea o cariera cu nevoia de a purta de grija cuiva.

Uneori, cei nascuti pe 24 aprilie ar putea alege sa se asocieze cu un partener puternic sau sa fie secretarul personal al sefului lor. Ei vor invata totul de la acestia si de aceea ii vor reprezenta cu succes. Daca sefii au in calitate de secretar o persoana nascuta pe 24 aprilie, aceasta va fi ideala pentru a le oferi protectie. Nativii isi identifica repede propriile interese cu cele ale grupului. Rareori vor intoarce spatele semenilor lor, doar din cauza egoismului. De asemenea, rareori vor continua sa-si sustina o idee in care cred, dar care nu coincide cu binele public.

SFATURI: Acorda incredere celor pe care ii iubesti si ofera-le sansa de a face ceva pentru ei. Scapa de sentimentul ca trebuie sa comentezi totul. Dezvolta-ti puterea vointei si invata sa-ti refuzi anumite lucruri. Abtine-te atunci cand iti vine sa critici.

PUNCTE FORTE:

Educativ

Protector

Expresiv

PUNCTE SLABE:

Sufocant

Morocanos

Narcisist

Din minunile Sfîntului şi Marelui Mucenic Gheorghe (23 aprilie)

În părţile Siriei era o cetate ce se numea Ramel, în care se zidea o biserică de piatră, în numele Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe. Şi nu era în acel loc piatră de felul acela, din care s-ar fi putut face stîlpi mari, spre întărirea zidirii, ci din alte părţi depărtate se aduceau pe mare stîlpi de preţ. Deci, mulţi din cetăţenii cei iubitori de Dumnezeu s-au dus în diferite locuri ca să cumpere stîlpi de piatră pentru biserica ce se zidea. S-a dus şi o femeie dreptcredincioasă, văduvă, care avea osîrdie şi credinţă către Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, voind, ca din sărăcia sa, să cumpere pentru biserica sfîntului un stîlp. Şi, cumpărînd dintr-un loc un stîlp ales, l-a adus la malul mării, unde un alt bărbat bogat din cetatea Ramel, cumpărînd cîţiva stîlpi îi punea în corabie; şi a rugat mult femeia pe omul acela, să-i ia şi stîlpul ei în corabie, împreună cu ceilalţi şi să-l ducă la biserica mucenicului. Iar el nu i-a ascultat rugămintea şi nu i-a luat stîlpul ei; ci, aruncînd în corabie numai stîlpii săi, a plecat. Atunci femeia aceea, aruncîndu-se la pămînt, plîngea cu jale şi chema în ajutor pe Sfîntul Mare Mucenic, ca să rînduiască precum ştie el, ca şi stîlpul ei să fie dus în Ramel, la biserica lui.

Astfel femeia, mîhnindu-se şi plîngînd, a adormit şi i s-a arătat în vis Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe în chip de voievod, mergînd călare şi ridicînd-o de la pămînt, i-a zis: "Spune-mi de ce te mîhneşti, o, femeie?" Iar ea i-a spus pricina durerii sale şi a văzut pe sfînt descălecînd de pe cal şi zicînd către dînsa: "Unde voieşti să-ţi pui stîlpul?" Iar ea a zis: "În partea dreaptă a bisericii". Şi îndată sfîntul a scris cu degetul său pe stîlp astfel: "Stîlpul acesta al văduvei, să se pună în partea dreaptă a bisericii, după cel dintîi stîlp, ca să fie acesta al doilea". Aceasta scriind, a zis către femeie: "Ajută-mi tu singură".

Şi, apucînd ei stîlpul, piatra s-a uşurat şi de către amîndoi a fost aruncată în mare. Aceasta văzînd-o femeia în vedenia somnului şi deşteptîndu-se, n-a găsit stîlpul în locul acela. Dar punîndu-şi nădejdea către Dumnezeu şi spre Sfîntul Gheorghe, robul Lui, a pornit pe cale spre casa sa. Şi mai înainte de întoarcerea ei, precum şi a corabiei, adică îndată după acea vedenie din somn, chiar a doua zi s-a găsit stîlpul ei pe malul mării, în Ramel. Apoi după ce a sosit bărbatul acela, care îşi ducea stîlpii în corabie şi a ieşit la mal, a văzut stîlpul văduvei şi scrierea de pe el, care se închipuise pe piatră de degetul sfîntului foarte bine, ca şi cum literele ar fi fost însemnate pe lut. Atunci s-a minunat foarte şi cunoscînd minunea ce se făcuse de sfîntul mare mucenic şi pricepînd greşeala sa, se căia că trecuse cu vederea rugămintea văduvei şi cerea iertare de la sfînt, prin multe rugăciuni, ceea ce a şi dobîndit de la el, arătîndu-i-se în vedenie. Deci stîlpul acela al văduvei s-a pus în acel loc în care s-a poruncit, spre pomenirea femeii şi spre arătarea minunii făcute de marele mucenic, dar mai ales spre slava izvorului minunilor lui Hristos, Dumnezeul nostru.

După mulţi ani, saracinii luînd Siria sub stăpînirea lor, s-a întîmplat în cetatea Ramel, în cea mai sus pomenită biserică a Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe, o minune ca aceasta:

Un saracin vestit, împreună cu alţi saracini, au intrat în biserică, pe vremea citirii pravilei, şi văzînd icoana Sfîntului Gheorghe şi pe preot stînd înaintea ei şi închinîndu-se şi săvîrşind în taină rugăciuni, a zis către prietenii săi în limba saracinilor: "Vedeţi pe acest nebun, ce face? Se roagă la scîndură. Aduce-ţi-mi un arc şi o săgeată, să săgetez scîndura aceea". Şi îndată i-au adus un arc, pe care el, stînd dinapoia tuturor, l-a încordat şi a aruncat o săgeată asupra icoanei mucenicului; iar săgeata n-a zburat spre icoană, ci în sus şi căzînd din înălţime, a lovit pe saracinul acela în mînă şi i-a rănit-o.

Deci, a ieşit îndată afară, ducîndu-se acasă, durîndu-l mîna foarte şi curgîndu-i mult sînge; apoi se umflase şi striga suspinînd, fiind cuprins de o durere de moarte. Şi avea în casa sa nişte slujnice de credinţă creştinească, pe care chemîndu-le, le-a zis: "Am fost în biserica Sfîntului vostru Gheorghe şi am vrut să-i săgetez icoana lui, dar m-am săgetat pe mine, căci întorcîndu-se săgeata, mi-a rănit mîna şi iată mor de nesuferită durere". Iar ele i-au zis: "Oare ţi se pare că ai făcut bine, îndrăznind să loveşti chipul sfîntului mucenic?" Zis-a saracinul: "Au doară are putere chipul acela, să mă facă astfel, precum sînt acum de bolnav?" Slujnicele au răspuns: "Noi sîntem neînvăţate şi nu putem să-ţi răspundem, dar cheamă un preot şi acela îţi va spune cele ce ne întrebi pe noi". Barbarul a ascultat sfatul slujnicelor sale şi a chemat pe preot şi a zis: "Vreau să ştiu ce putere are scîndura aceea sau icoana, căreia te închini tu?" A răspuns preotul: "Eu nu mă închinam scîndurii, ci Dumnezeului meu, Ziditorul tuturor, mă rugam celui închipuit pe scîndură cu chipul Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe, ca să fie mijlocitor pentru mine către Dumnezeu".

Zis-a barbarul: "Cine este Gheorghe, dacă nu este el Dumnezeul vostru?" Răspuns-a preotul: "Sfîntul Gheorghe nu este Dumnezeu, ci slugă a lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Iisus Hristos, care a fost asemenea om pămîntean ca şi noi. El multe munci a răbdat de la păgînii care-l sileau să se lepede de Hristos, dar cu vitejie pe toate răbdîndu-le şi bine săvîrşindu-şi mărturisirea numelui lui Hristos, a luat dar de la Dumnezeu ca să facă semne şi minuni; iar noi, iubindu-l pe el, cinstim icoana lui şi, ca şi cum am privi spre el, ne închinăm lui, îl cuprindem şi-i sărutăm icoana, în acelaşi chip cum şi tu faci după moartea părinţilor şi fraţilor tăi; căci avînd îmbrăcămintea lor înaintea ta, lăcrimezi şi le săruţi, ca şi cum ai avea pe aceia înaintea ta. Deci, aşa şi noi socotim icoanele sfinţilor, nu ca pe nişte dumnezei, să nu fie aceea, ci ca pe nişte închipuiri ale slugilor lui Dumnezeu, care prin icoanele lor fac minuni, precum s-a întîmplat cu tine, cel ce ai îndrăznit a săgeta icoana sfîntului mucenic, ca să ştii puterea lui şi să fie şi spre învăţătura altora".

Acestea auzindu-le saracinul, a zis: "Ce voi face? Vezi mîna mea sîngerîndă, căci groaznică durere pătimesc şi de moarte mă apropii". Zis-a lui preotul: "De voieşti să fii viu şi întreg, porunceşte să aducă la tine chipul Sfîntului şi Marelui Mucenic Gheorghe şi-l pune pe patul tău; apoi o candelă plină cu unt-delemn arzînd, să fie înaintea lui aprinsă toată noaptea, iar a doua zi luînd untdelemn din candelă, să ungi mîna ta cea bolnavă şi atunci să crezi că te vei tămădui, şi-ţi va fi ţie aşa". Iar saracinul îndată a rugat pe preot, ca să-i aducă icoana Sfîntului Gheorghe, pe care primind-o cu bucurie, a făcut toate aşa precum a învăţat de la preot. A doua zi, după ce şi-a uns mîna cu untdelemn din candelă, îndată i-a încetat durerea şi i s-a tămăduit mîna.

De o minune ca aceea, mirîndu-se şi veselindu-se barbarul acela, a întrebat pe preot dacă avea ceva scris în cărţile sale despre Sfîntul Gheorghe. Iar preotul aducîndu-i viaţa şi pătimirea sfîntului, i-a citit-o şi el cu luare aminte ascultînd, ţinea în mîini icoana mucenicului, grăind către sfîntul cel închipuit pe icoană, ca şi către un viu, zicîndu-i cu lacrimi: "O, Sfinte Gheorghe, tu, tînăr, însă cu minte ai fost, iar eu bătrîn, dar nebun. Tu de tînăr eşti prieten a lui Dumnezeu, iar eu am îmbătrînit şi sînt lipsit de Dumnezeu. Roagă pentru mine pe Dumnezeul tău, ca să fiu şi eu robul Său". După aceea căzînd la picioarele preotului, îl ruga să-l învrednicească de Sfîntul Botez. Iar preotul nu voia pentru că se temea de saracini, însă văzîndu-i credinţa şi rugămintea lui cea cu dinadinsul, l-a botezat noaptea în taină, de frica saracinilor.

A doua zi, saracinul cel nou botezat a ieşit din casă şi stînd în mijlocul cetăţii în văzul tuturor, cu multă îndrăzneală şi cu mare glas, a început a propovădui pe Hristos, adevăratul Dumnezeu şi blestema credinţa saracinilor. Şi îndată s-a adunat la dînsul mulţime de saracini şi umplîndu-se de mînie şi de iuţime, au pornit asupra lui ca nişte fiare sălbatice şi cu săbiile l-au tăiat bucăţi. Şi aşa în scurt timp şi-a sfîrşit fapta cea bună a mărturisirii şi a luat cununa muceniciei, ajutîndu-i rugăciunile Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe.

În insula Melitinei era o biserică a Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe, slăvită şi mare. Locuitorii acelei insule aveau obiceiul ca în toţi anii, la ziua pomenirii sfîntului, să se adune în biserica aceea, ca să serbeze praznicul mucenicului. De acest lucru aflînd agarenii din Crit (insula Creta), într-o clipă au năvălit asupra locului aceluia şi cîţi oameni au fost afară din biserică, apucînd să fugă, au scăpat din mîinile agarenilor; iar cîţi s-au aflat în biserică, pe aceia prinzîndu-i şi legîndu-i, i-au dus în robie.

A fost robit atunci şi un tînăr oarecare de acolo şi ducîndu-l în Creta, l-au dăruit voievodului agarenilor. Iar după ce a trecut un an, sosind praznicul sfîntului, părinţii tînărului aceluia, deşi erau lipsiţi de fiul lor, însă nu şi-au schimbat obiceiul, ca în toţi anii să meargă la praznic în biserica mucenicului şi să facă în casa lor masă îndestulată întru cinstea şi pomenirea Sfîntului Gheorghe. Deci, cînd a început a aşeza la ospăţ pe cei chemaţi, maica tînărului robit s-a întors iar la biserică şi s-a aruncat la pămînt, plîngînd şi rugînd pe sfîntul, ca să-l izbăvească pe fiul său din robie, precum ştie el cu ajutorul său. Şi a fost auzită de ajutătorul cel grabnic. După ce şi-a sfîrşit rugăciunile sale, acea femeie s-a întors la ospăţ la cei chemaţi, iar bărbatul ei a chemat mai întîi numele Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe; apoi ajutorul şi sprijinul sfîntului lăudînd, a început a cinsti pe cei chemaţi, stînd dregătorii pregătiţi.

În acel ceas, fiul lor fiind scos de Sfîntul Gheorghe din robie, a stat înaintea lor ţinînd în mîini un pahar cu vin, dîndu-l maicii sale. Pentru că în ceasul acela, stînd în Crit la masa voievodului agarenilor, turnase vinul în pahar şi-l gătea să-l dea stăpînului lor; deodată, precum altădată Avacum, a fost răpit şi a stat în Melitina cu paharul de vin în mînă. Văzîndu-l, toţi cei ce şedeau şi se ospătau la masă, s-au înspăimîntat şi l-au întrebat unde a fost, de unde a venit şi cum s-a aflat în mijlocul lor? Iar el le-a răspuns: "Am umplut acest pahar cu vin, ca să-l dau boierului şi am fost răpit de un bărbat prealuminat, care era călare pe cal şi m-a pus pe mine lîngă el. Deci cu o mînă am ţinut paharul, iar cu alta mă ţineam de brîul lui; şi astfel mă aflu aici, precum mă vedeţi". Acestea auzindu-le toţi, s-au spăimîntat, minunîndu-se de acea slăvită minune. Apoi, sculîndu-se, au adus mulţumire lui Dumnezeu şi plăcutului Său, Marelui Mucenic Gheorghe.

Despre o asemenea minune, zisă mai sus, ne spune şi Cozma monahul, astfel: În zilele lui Vasile, împăratul grecesc, eu fiind tînăr, stăpînul meu, voievodul la care slujeam, a fost trimis de împărat la insula Cipru. După ce am ajuns, am auzit o minune a Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, care nu de mult o făcuse în biserica lui, la ziua praznicului. Căci spuneau locuitorii de acolo că fiul preotului, care slujea în biserica Sfîntului Gheorghe, a fost robit de saracini, şi la praznicul Sfîntului Gheorghe s-a aflat lîngă tatăl său în biserică, la vremea Liturghiei. Deci voievodul, chemînd la sine pe preot şi pe fiul lui, îl întreba cum a venit de la saracini? Iar tînărul a început a-i spune astfel:

"Precum Dumnezeu a voit, aşa Sfîntul Gheorghe m-a liberat. Însă eu nu ştiu cum am venit, decît ştiu numai, că am fost robit acum trei ani de saracini. Că mă trimisese tatăl meu într-o corabie cu alţi oameni pentru neguţătorie. Şi năvălind asupra noastră saracinii, pe toţi ne-au robit şi am fost dus de dînşii în Palestina, căci atunci Ierusalimul şi toată Palestina erau stăpînite de saracini. Acolo am slujit, zicea tînărul, stăpînului meu trei ani. Şi, iată, a optsprezecea zi este de cînd stăpînul meu mi-a poruncit să-i duc aşternutul la baia cea de obşte, vrînd să se spele acolo. Şi spălîndu-se, mi-a zis: "Nu mi-ai adus dulceaţă şi apă să beau?" Eu i-am răspuns: "Nu ţi-am adus stăpîne". Iar el voia să mă prindă, ca să mă bată. Dar eu am scăpat şi am alergat acasă la stăpîna mea şi, luînd degrabă de la ea dulceaţă, mă întorceam spre baie la stăpîn. Şi îmi era calea pe lîngă o curte creştinească, în care era o biserică şi se săvîrşea în acel ceas dumnezeiasca Liturghie. Atunci am auzit, după întîia intrare, cîntîndu-se condacul Sfîntului Gheorghe, pentru că era praznicul lui. Auzind acea cîntare, am plîns şi am zis: "Sfinte Mare Mucenice Gheorghe, oare n-a fost primită lui Dumnezeu şi ţie nici o suspinare a robului tău, adică a tatălui meu? Pentru ce ai trecut cu vederea lacrimile şi rugăciunile lui, cele făcute de el pentru mine, în biserica ta, ca să mă fi izbăvit din această robie şi pradă?"

Aceasta zicînd, alergam spre baie, şi văzîndu-mă stăpînul meu plin de lacrimi, a început cu mînie a mă ocărî şi mi-a zis: "Toarnă!" Şi am turnat în pahar dulceaţa, şi mi-a zis stăpînul: "Toarnă!" Dacă am luat vasul să torn în pahar, am început a nu vedea pe stăpînul meu, zicînd ceva şi am auzit cîntarea ce se cînta: "Unul Sfînt, Unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin!". Şi m-am văzut în altar, iar pe tatăl meu ţinînd Sfîntul Potir şi zicînd către eclesiarh: "Daţi-mi apă". Iar eu, stînd înaintea lui cu vasul, voiam să torn în Sfîntul Potir; pentru că, precum stăteam în baie înaintea saracinului, într-o mînă ţinînd paharul cu dulceaţă, iar în alta, vasul din care turnam şi deodată m-am aflat în Altar stînd înaintea tatălui meu pe cînd el slujea. Iar tatăl meu căutînd spre mine, a zis către eclesiarh: "Cine este acest tînăr?" Acesta a zis cu mirare: "Nu ştim cine este acesta şi de unde vine". Şi eram cu părul ras şi cu hainele saracineşti. Apoi am zis către tatăl meu: "Oare nu mă recunoşti pe mine, tată? Eu sînt fiul tău!" Şi a zis către mine tatăl: "Dar acest vas şi paharul pentru ce le ai în mîinile tale şi ce este în ele?" Şi am zis: "Aceasta este dulceaţă, pentru că fiind eu în baie cu stăpînul, aproape de Ierusalim, cînd voiam să-i dau lui băutura aceasta, îndată m-am aflat în biserică".

Iar tatăl meu s-a cutremurat de spaimă, şi puţin a fost, că n-a scăpat din mîini Sfîntul Potir, pe care îl ţinea. Iar eu am lăsat jos paharul şi vasul şi am zis: "Nu te tulbura, părinte, ci sfîrşeşte-ţi slujba". Apoi, punînd tatăl meu Potirul pe Sfîntul Prestol şi, ridicîndu-şi mîinile, a dat laudă lui Dumnezeu şi a preamărit pe Sfîntul Gheorghe. Iar paharul pe care l-a lăsat pe marmură nu s-a stricat, nici nu s-a vărsat, asemenea şi vasul celălalt. Şi sfîrşind tatăl meu slujba, m-a cuprins şi m-a sărutat cu lacrimi şi am mers acasă. Apoi, auzind de mine toate rudele şi prietenii noştri, s-au adunat la noi. Şi, văzîndu-mă, s-au bucurat şi au preamărit pe Dumnezeu şi pe Sfîntul Gheorghe, robul Lui, care m-a izbăvit de la saracini în clipeala ochilor".

O povestire ca aceea a fiului preotului, auzind-o voievodul şi toţi cei împreună cu dînsul, foarte mult au preamărit pe Dumnezeu şi pe Sfîntul Gheorghe. Şi dîndu-i şi tatălui său daruri mari, i-au liberat.

Asemenea acestor minuni mai sus-zise ale Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe, se află şi această minune: În părţile Paflagoniei, în cetatea Amastrida era un bărbat, anume Leontie şi soţia lui Teofana, şi amîndoi aveau mare credinţă şi osîrdie către Sfîntul Marele Mucenic Gheorghe şi năzuiau totdeauna la biserica lui, care era nu departe de acolo, lîngă rîul ce se numea Partenos. După numirea rîului aceluia, biserica aceea a mucenicului se numea "Partenia". Pe acea biserică, cei doi soţi au împodobit-o din averile lor cu toată bunacuviinţă, din dragostea lor către Sfîntul Gheorghe, pe care îl aveau peste averile lor purtător de grijă, păzitor şi apărător. De aceea, în toţi anii săvîrşeau pomenirea mucenicului cu cinste şi cu cucernicie, făcînd milostenii multe şi masă îndestulată săracilor, scăpătaţilor, străinilor, rudeniilor şi prietenilor. Aceia aveau un fiu, căruia îi dăduseră numele Gheorghe, pentru ca să aibă pomenirea mucenicului totdeauna în minte şi pe limbă cu dragoste.

În zilele acelea împărăţea la greci, Constantin al VIII-lea, care a fost fiul împăratului Leon cel înţelept. Şi au ridicat război bulgarii cu grecii, pentru că bulgarii, ungurii şi cu tătarii, năvălind asupra părţilor greceşti, le pustiau, prădîndu-le şi a fost nevoie ca oastea grecească să se adune în cete. Iar de vreme ce Leontie era locuitor al cetăţii Amastridei în Paflagonia, din rînduiala ostăşească, îi poruncea şi lui să iasă la război. Însă Leontie acum era bătrîn, iar fiul Gheorghe era în vîrstă de bărbat; deci, a socotit ca în locul său să-şi trimită fiul la oaste. Şi luîndu-l pe el Leontie şi Teofana, l-au dus mai întîi în biserica mai sus-zisă şi, rugîndu-se înaintea icoanei mucenicului, au zis: "Ţie, o, Sfinte Mare Mucenice Gheorghe, îţi încredinţăm pe fiul nostru cel unul-născut şi iubit, pe care cu numele tău l-am numit, pe tine iubindu-te; deci, tu să-i fii povăţuitor în cale şi păzitor în război şi să-l întorci la noi întreg şi sănătos, ca rodul credinţei noastre celei către tine, prin a Ta facere de bine luîndu-l, cu multe faceri de bine să preamărim totdeauna a ta purtare de grijă şi apărare pentru noi".

Aşa rugîndu-se, au liberat pe fiu la ceata oştirii greceşti. Iar cînd s-a făcut război cu vrăjmaşii, mai întîi grecii au biruit pe bulgari, iar după aceea, îndreptîndu-se bulgarii au început a birui pe greci, căci aşa a lăsat Dumnezeu pentru păcat. Şi s-a făcut măcel mare şi a căzut puterea grecească în ascuţişul sabiei vrăjmaşilor, încît abia a scăpat cineva de la acel război.

În acea vreme Gheorghe fiul lui Leontie, fiind prins viu de un bulgar oarecare, s-a păzit cu rugăciunile sfîntului de la moarte. Văzîndu-l bulgarul tînăr şi frumos la faţă, l-a cruţat şi l-a dus la pămîntul lui, unde Gheorghe slujea aceluia ca un rob. Iar Leontie şi Teofana, auzind de biruirea taberilor greceşti şi văzînd că nu s-a întors fiul lor, plîngeau şi se tînguiau cu nemîngîiere, socotind că este ucis la război; şi căzînd la icoana Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe, în biserica lui strigau: "Oare într-o nădejde ca aceasta, mucenice al lui Hristos, ţi-am încredinţat pe fiul nostru cel iubit, ca să fie mîncare păsărilor cerului şi fiarelor pămîntului? Oare aşa ai auzit rugăciunile şi suspinurile noastre? Dacă pentru noi cei ce am îmbătrînit nu ţi-a fost milă, apoi cel puţin pentru tinereţile cele înflorite ale aceluia să te fi milostivit. Pentru ce ai trecut cu vederea pe a noastră ticăloşie, plăcutule al lui Dumnezeu?"

Acestea şi cele asemenea cu acestea grăindu-le, cu negrăită tînguire şi strigare cîtăva vreme, la toţi cei ce erau acolo, i-a pornit spre lacrimi, iar mai cu seamă maica plîngea neîncetat cu amară tînguire. Şi a fost acea biruinţă asupra grecilor în luna lui August; dar trecînd toamna şi iarna, a sosit luna aprilie şi praznicul Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe. Atunci Leontie cu soţia sa, deşi îşi pierduseră orice nădejde, crezînd că fiul lor a căzut de sabie la război, n-au încetat rugăciunile către sfîntul mucenic şi, după obicei, au pregătit, precum se cădea, masă îndestulată. Iar după săvîrşirea slujbelor bisericeşti, au luat la sine mulţi oaspeţi şi săraci, care toţi fiind aşezaţi la masă şi ospătîndu-se, de nimic nu le era vorba decît numai de Gheorghe, fiul lor, care nu se întorsese de la război.

Deci, părinţii s-au pornit a plînge, iar oaspeţii îi mîngîiau şi mai ales pe maica care se tînguia. Iar fiul său Gheorghe, fiind în robie, avea la stăpînul său slujba bucătăriei şi în aceiaşi zi, fierbînd bucate, îşi aduse aminte de casa părinţilor săi şi de prăznuirea lor, apoi de rudenii, de prieteni şi de vecini şi zicea în mintea sa: "Acum în casa părinţilor mei, ce fel de mese sînt? Cine sînt acei care se ostenesc? Ce fel de pomenire au pentru mine? Oare viu mă vor socoti că sînt, sau mort?" Zicînd acestea se tînguia amar.

Apoi a sosit vremea să prînzească stăpînul lui şi trebuia ca singur Gheorghe să ducă mîncarea cu ulcica, înaintea stăpînului său. Deci, ştergîndu-se de lacrimi, a luat de la foc ulcica fierbînd şi o ducea. Şi îndată s-a aflat în casa părinţilor săi, înaintea feţii tuturor celor ce se ospătau. O, ce minune! S-au spăimîntat toţi văzînd deodată pe fiul lui Leontie, anume Gheorghe, stîndu-le înainte şi fierbîndu-i ulcica în mînă. Iar părinţii lui credeau că văd o nălucire. Dar dacă s-au convins că este adevărat, iar nu nălucire, s-au repezit la dînsul cu bucurie şi căzînd pe grumajii lui, îl cuprindeau şi-l sărutau, plîngînd de nemăsurată şi nenădăjduită bucurie. Asemenea şi toţi cei ce erau acolo plîngeau de bucurie.

Şi fiind întrebat Gheorghe, cum a rămas viu de la război, unde a fost şi cum a venit la dînşii, el le-a spus toate cu amănuntul. Iar pentru a sa răpire din robie, le-a spus astfel: "În acest ceas slujeam în bucătăria stăpînului meu şi aveam poruncă ca să-i aduc ulcica cu mîncarea aceasta, pe care luînd-o, o duceam la masă. Dar păşind eu pe cîteva trepte spre foişorul în care stăpînul meu ospăta, deodată am văzut un ostaş călare pe cal, strălucind cu negrăită lumină, care m-a luat cu ulcica aceasta şi nu ştiu cum m-a adus aici înaintea voastră.

Auzind toţi aceasta, şi mai ales părinţii lui, au dat mare mulţumire lui Dumnezeu şi Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe. Şi au gustat apoi toţi din mîncarea aceea şi s-a făcut altă minune; căci cu cît gustau din ulcica aceea, cu atît într-însa se înmulţea mîncarea; şi era ulcica mică, cît să mănînce un om, iar cei ce mîncau erau foarte mulţi şi toţi au mîncat din destul, lăudînd pe Dumnezeu şi zicînd: "Iată că Sfîntul Marele Mucenic Gheorghe, ne-a trimis la praznicul său hrană aleasă de la bulgari". După aceasta a dat ulcica la biserica Sfîntului Marelui Mucenic, cu multe mulţumiri şi jertfe. Şi se păstra ulcica aceea între sfintele vase ale bisericii, în pomenirea acelei preasfinte minuni a Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe.

Acea biserică a Sfîntului Gheorghe din vremea cea de demult a fost mică şi învechită şi acum era să cadă, nefiind cine să zidească alta nouă, sau pe cea veche să o dreagă şi să o înnoiască. Însă aceasta era din lipsa locuitorilor celor de acolo şi aşa biserica aceea, nefiind îngrijită, s-a pustiit, şi s-a întîmplat într-însa o minune ca aceasta: nişte copii adunîndu-se acolo, se jucau; şi era între dînşii un copil totdeauna biruit şi ocărît de ceilalţi. Dar supărîndu-se copilul de ocările cele multe şi-a întors ochii spre biserica Sfîntului Gheorghe şi a zis: "Sfinte Gheorghe, ajută-mi, ca să biruiesc şi îţi voi aduce în biserică o plăcintă frumoasă". Şi îndată copilul acela a biruit pe ceilalţi copii la jocurile lor cele copilăreşti şi încă nu odată sau de două ori, ci de multe ori a făcut aceasta, mai mult decît ceilalţi.

Deci, ducîndu-se la maica sa, i-a spus că a făgăduit sfîntului să dăruiască o plăcintă şi o cerea de la dînsa, ca să-şi împlinească făgăduinţa sa către Sfîntul Gheorghe. Iar maica iubitoare de fiu şi mai ales către mucenic, a îndeplinit rugămintea copilului şi i-a dat o plăcintă bună şi caldă, iar el, ducînd-o în biserică, a pus-o înaintea Altarului şi, închinîndu-se, s-a dus. Apoi, în acea vreme, trecînd pe acolo patru neguţători, au intrat în biserică, să se închine Sfîntului Gheorghe şi au aflat plăcinta bună, că era caldă şi cu aburi bine mirositori. Şi au zis în sine neguţătorii: "De aceasta nu are trebuinţă sfîntul, s-o mîncăm noi şi în locul ei să punem tămîie". Iar după ce au mîncat-o, vrînd să iasă din biserică, nu nimereau uşile bisericii, pentru că li se păreau că e zid şi nu puteau să iasă. Deci au pus cîte un ban de argint dar n-au ieşit; apoi au pus toţi un galben şi s-au rugat sfîntului ca să-i lase să iasă şi n-au putut, fiind cuprinşi de orbire. Apoi toţi cei patru au pus cîte un galben şi s-au rugat cu căldură; şi astfel li s-a dat ieşirea, pentru că au găsit uşile bisericii deschise şi au ieşit fără să-i oprească.

Acei galbeni şi bani de argint au fost începutul adunării banilor, ca să se înnoiască biserica aceea. Pentru că a străbătut ştirea despre acea minune în toată partea aceea şi mulţi oameni dreptcredincioşi dînd de la ei mult aur şi argint, au zidit o biserică nouă şi mare de piatră, au înfrumuseţat-o cu podoabe şi au îndestulat-o cu lucrurile cele de trebuinţă. Şi se săvîrşeau în acea biserică minuni preaslăvite, întru slava lui Hristos Dumnezeu şi întru lauda Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe.

Să se scrie şi această minune a Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe, despre un tînăr ce era muşcat de un şarpe veninos. Căci unul din monahii cei plăcuţi lui Dumnezeu, anume Gheorghe, avînd ajutător pe Sfîntul Mare Mucenic de un nume cu el, ne-a povestit cele ce urmează: Ducîndu-mă pe calea spre munte, avînd în mîini o cruce, m-a întîmpinat un monah bătrîn şi, luînd de la mine crucea, se ducea înainte. Şi mergînd puţin, s-a abătut din cale pe o cărare, iar eu mergeam în urma lui. Şi iată o turmă de oi, iar tînărul care era păstor zăcea jos muşcat de şarpe. Era în apropiere un izvor şi stareţul mi-a zis: "Scoate apă şi să udăm crucea". Făcînd aceasta şi deschizînd gura tînărului, i-am turnat apă, ce era vărsată pe cruce, iar stareţul i-a zis: "În numele Preasfintei Treimi, să te vindece, robul lui Dumnezeu, Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe". Şi, întorcîndu-se, tînărul a vărsat dintr-însul nişte venin purtător de moarte şi s-a sculat. Iar stareţul i-a zis: "Spune-mi, cum te-ai jurat ieri către văduva aceea săracă, pe a cărei oaie, care ţi-a dat-o s-o paşti, ai vîndut-o cu trei arginţi şi tu i-ai spus că a mîncat-o lupul?" Tînărul a zis: "Adevărat, părinte, aşa este; dar tu cum de ai ştiut?"

Stareţul a răspuns: "Şezînd eu în chilia mea, a venit la mine un bărbat pe un cal alb şi mi-a zis: "Sofronie, scoală-te şi du-te degrabă la izvorul care este de-a dreapta ta, spre miazăzi, unde vei găsi un tînăr muşcat de şarpe. Vei întîmpina acolo pe un monah purtînd o Cruce în mînă, săpată în lemn şi, luînd Crucea aceea, să torni pe ea apă şi să dai tînărului aceluia muşcat de şarpe să bea din apa aceea, zicîndu-i astfel: "În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, te vindecă pe tine robul lui Dumnezeu, Mucenicul Gheorghe". Şi să-i zici să nu se jure mai mult pe numele lui Dumnezeu, nici pe numele sfinţilor Lui, nici să facă cuiva strîmbătate şi să dea oaia văduvei celei sărace, ca să nu-i fie ceva şi mai rău"".

După ce a auzit aceasta de la acel bătrîn, tînărul a căzut la picioarele lui, zicînd: "Iartă-mă, părinte, că aşa este; am vîndut oaia acelei femei pe trei arginţi şi ieri am amăgit-o, zicînd că a mîncat-o lupul. Iar femeia mi-a zis: "Oare acesta este adevărul sau este minciună?" Eu i-am răspuns: "Aşa este, mă jur, pe Dumnezeul Cel adevărat!" Şi femeia a zis: "Tu nu mă ştii că sînt săracă? Cum voieşti, aşa să faci; dar va cere-o de la tine Dumnezeu şi Sfîntul Gheorghe; căci am făgăduit acea oaie pentru praznicul Sfîntului Gheorghe, să o dau de mîncare la săraci". Deci, eu - zice tînărul - am greşit, şi rog a ta iubire de Dumnezeu, părinte, roagă-te pentru mine lui Dumnezeu şi Sfîntului Gheorghe, ca să mi se ierte păcatul acela, căci voi da acelei femei trei berbeci de ziua Sfîntului Gheorghe şi în toată viaţa mea, pentru praznicul acestui sfînt, voi da zeciuială la săraci din turma pe care o pasc".

Şi astfel, tînărul care s-a tămăduit, cerînd rugăciune şi iertare de la fericitul stareţ Sofronie, s-a dus la locul său, mulţumind lui Dumnezeu şi plăcutului Său, Sfîntului Marelui Mucenic Gheorghe".

Dar nu se cuvine a tăcea şi acea vestită minune despre uciderea balaurului, pe care a făcut-o Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, aproape de Palestina, patria sa, în părţile Sirofiniciei, lîngă cetatea Viritului, peste marea cea mare a Siriei, nu departe de cetatea Lida, unde s-a îngropat trupul Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe; pentru care au fost zugrăvite diferite icoane din vechime de cei vrednici de credinţă zugravi ai pămîntului Palestinei, despre acea minune ce se pomeneşte. La cei ce călătoresc în Palestina, este arătat locul acelei minuni, care s-a făcut astfel:

Era lîngă cetatea Viritului, spre muntele Libanului, un lac foarte mare, în care era un balaur înfricoşător şi ucigător, care, ieşind din lac, pe mulţi oameni îi apuca şi-i pierdea, mîncîndu-i. Şi de multe ori oamenii, înarmîndu-se spre uciderea lui, erau goniţi şi ucişi, căci balaurul apropiindu-se de zidurile cetăţii, cu suflarea sa cea pierzătoare, umplea văzduhul de venin purtător de moarte; încît mulţi se vătămau şi mureau. Şi era necaz şi mîhnire, strigare şi plîngere mare neîncetată în acea cetate, în care oamenii erau necredincioşi cu însuşi împăratul, stăpînitorul lor, fiind toţi închinători la idoli.

Deci, într-una din zile, adunîndu-se oamenii acelei cetăţi, au mers la împăratul lor şi i-au zis: "Ce să facem, că pierim de balaurul acesta?" Iar el le-a răspuns: "Ceea ce îmi vor descoperi zeii, aceea vă voi spune". Şi prin descoperirea diavolilor, care locuiau în idolii pierzători de suflete omeneşti, un sfat ca acesta le-a dat: "De nu vor voi să piară toţi, să dea în fiecare zi la rînd şi cu sorţi, fiecare pe copiii lor, fecior sau fată, spre mîncare acelui balaur". Şi a zis împăratul: "Dacă va veni rîndul pînă la mine, apoi şi eu, deşi am numai o fiică, şi pe aceea o voi da". Şi au primit acel sfat împărătesc, dar mai ales diavolesc, oamenii aceia, şi astfel hotărînd, făceau după sfatul şi după rînduiala aceea. Şi îşi dădeau toţi cetăţenii mari şi mici pe copiii lor balaurului, în fiecare zi spre mîncare, punînd pe malul acelui lac pe fiii şi fiicele lor, cîte unul, înfrumuseţîndu-i cu bună podoabă, deşi le era jale şi plîngeau foarte mult pentru ei. Iar balaurul acela ieşind, îi apuca şi-i mînca.

După ce a înconjurat rîndul pe toţi oamenii cetăţii aceleia, au mers la împărat şi i-au zis: "Iată, împărate, noi toţi, după sfatul şi după hotărîrea ta, am dat pe copiii noştri balaurului. Dar acum s-a sfîrşit rîndul. Deci, ce ne mai porunceşti să facem?" Răspuns-a împăratul: "Voi da şi eu pe singura mea fiică pe care o am, iar după aceea ce ne vor descoperi iarăşi zeii, eu vă voi spune". Deci, chemînd împăratul pe fiica sa, i-a poruncit să se împodobească cu bunăcuviinţă, cu toate că îi era jale de ea şi a plîns foarte mult cu toată casa sa. Însă, neputînd să strice hotărîrea aceea, ca şi cum ar fi fost dumnezeiască, după descoperirea diavolilor, pentru jertfa lor legiuită a hotărît să o dea pe ea la balaur, ca pe o jertfă zeului iadului; iar el cu ai săi, privind din înălţimea palatului, cu ochii plini de lacrimi o petreceau. Iar fecioara, fiind pusă pe malul lacului la locul obişnuit, unde se dădea balaurului jertfă, stătea acolo tînguindu-se şi aşteptînd să iasă balaurul din lac şi să o mănînce.

Însă, după purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Cel ce voieşte ca toţi să se mîntuiască şi cetatea aceea voind să o izbăvească de pierzarea trupească şi de cea sufletească, a sosit acolo Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, ostaşul Împăratului ceresc, care avea suliţa în mîini. Şi văzînd pe acea fecioară stînd pe mal şi foarte mult plîngînd, a întrebat-o: "Pentru ce stai aici şi plîngi aşa?" Iar ea a zis lui: "Bunule voinice, fugi degrabă de aici cu calul tău, ca să nu mori împreună cu mine!" Iar sfîntul a grăit către ea: "Nu te teme, fecioară, ci spune-mi mie, ce aştepţi, şi de ce priveşte la tine poporul de departe?" Zis-a către el fecioara: "O, alesule tînăr, te văd viteaz şi voinic, dar pentru ce doreşti să mori împreună cu mine? Fugi degrabă de la locul acesta". Iar sfîntul i-a zis: "Nu mă voi duce, pînă nu-mi vei spune adevărul. Pentru ce zăboveşti aici plîngînd, şi pe cine aştepţi?" Deci, i-a spus lui fecioara toate pe rînd, despre balaur şi despre sine. Şi a zis către ea Sfîntul Gheorghe: "Nu te teme, fecioară, că eu în numele Domnului Dumnezeului meu Cel adevărat te voi izbăvi de balaur". Iar ea a răspuns: "Bunule voinice, nu dori să pieri cu mine, ci fugi şi te izbăveşte de moartea cea amară! Ajută-mi mie, să mor singură aici, căci nici pe mine nu mă vei izbăvi de înghiţirea balaurului, dar şi tu vei pieri".

Acestea grăindu-le fecioara către dînsul, acel balaur înfricoşat s-a arătat ieşind din lac şi se apropia la obişnuita lui mîncare. Pe acesta văzîndu-l fecioara a strigat cu mare glas, zicînd: "Fugi, omule, iată că balaurul vine!" Iar Sfîntul Gheorghe s-a însemnat cu semnul Crucii şi chema pe Domnul, zicînd: "În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh", şi s-a repezit cu suliţa asupra balaurului. Deci învîrtind suliţa, l-a lovit pe acela în gîtlej şi, ră-nindu-l, l-a culcat la pămînt, iar calul călca pe balaur cu picioarele. După aceea Sfîntul Gheorghe a poruncit fecioarei, să lege pe balaur cu brîul şi să-l ducă în cetate ca pe un cîine. Iar poporul privind cu mirare la aceea şi văzînd pe balaur fiind dus de fecioară, a început a fugi de frică. Apoi Sfîntul Gheorghe a zis către dînşii: "Nu vă temeţi, ci nădăjduiţi spre Domnul nostru Iisus Hristos şi credeţi în El, căci El m-a trimis la voi ca să vă izbăvesc de balaur!" Şi a ucis Sfîntul Gheorghe pe balaurul acela cu sabia în mijlocul cetăţii. Apoi oamenii, trăgîndu-i trupul afară din cetate, l-au ars cu foc.

Atunci împăratul cetăţii aceleia şi tot poporul au crezut în Hristos şi au primit Sfîntul Botez. Şi erau cei botezaţi douăzeci şi cinci de mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. În acel loc, după aceea, s-a zidit o biserică mare şi preafrumoasă, în numele Prea-sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu şi întru cinstirea Sfîntului purtătorului de biruinţă Marele Mucenic Gheorghe, căci, precum a izbăvit el pe fecioara aceea de balaurul cel văzut, aşa păzeşte fără prihană Biserica lui Hristos şi pe tot sufletul cel dreptcredincios, cu ajutorul său, de cel nevăzut balaur din adîncul iadului şi de păcat, ca de un şarpe purtător de moarte.

Aici s-a mai făcut şi o altă minune. Căci în acea vreme cînd s-a sfinţit biserica cea zidită în cinstea Sfîntului purtătorului de biruinţă Gheorghe, atunci, ca semn al dumnezeiescului dar ce s-a vărsat acolo, a izvorît din altar apă vie, care tămăduia toate bolile celor ce năzuiau cu credinţă, spre slava lui Hristos, Care este izvorul vieţii, Împăratul slavei, Dumnezeu în Treime, Tatăl, Fiul şi Sfîntul Duh, lăudat între sfinţii Săi în veci. Amin.